Cum prepară călugării zacusca de vinete. Secretele celei mai simple şi gustoase reţete, păstrate din vremuri străvechi

Cum prepară călugării zacusca de vinete. Secretele celei mai simple şi gustoase reţete, păstrate din vremuri străvechi

Zacuscă de vinete gătită de bucătarul Mănăstirii Dervent                   FOTO FB Efrem Bandarica

Călugării din mănăstirile româneşti păstrează reţete vechi, pline de savoarea legumelor şi fructelor autentice pe care tot ei le cultivă în grădini. Printre aceste reţete se regăseşte şi cea de zacuscă, atât de căutată în această perioadă a anului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prin toate bucătăriile este forfotă mare odată cu venirea toamnei. Gospodinele pregătesc borcanele pentru murături, zacuscă sau dulceaţă, toate preparate după fel de fel de reţete moştenite, inventate sau găsite pe internet.

De mai bine de 17 ani, călugărul Efrem este bucătarul mânăstirii Dervent din judeţul Constanţa. El este cel care se îngrijeşte zilnic de mâncarea fraţilor şi pelerinilor, dar este şi responsabil cu preparatele care trebuie puse la adăpost pentru iarnă. Una dintre reţetele preferate de părinte, este cea de zacuscă ”cu gust spectaculos”, după cum îi place să spună.

Pentru această reţetă, gospodinele au nevoie de 2 kilograme de vinete, 3 kilograme de ardei roşii, (de preferinţa ardei graşi roşii), 1 kilogram de ceapă, 1 litru de bulion de roşii de consistenţă potrivită (nu pastă), 500 de mililitri de ulei, 3-4 foi de dafin, 1 linguriţă de sare, 1 linguriţă de piper negru măcinat, 2 linguri zahăr, iar la final, sare după gust.

”Pentru o zacuscă cu gust spectaculos, esenţial este să se folosească ingrediente de calitate şi să i se acorde atenţia cuvenită în timpul pregătirii. În două ore zacusca noastră este gata”, ne spune părintele Efrem.



Vinetele se coc pe grătar, pe plită, sau pe orice aveţi la îndemână, doar să vină în contact direct cu o suprafaţă încinsă sau cu o flacără. ”Înţepaţi vinetele înainte de a le pune la copt pentru a evita accidentele care se pot produce prin explozia acestora! Se coc de jur împrejur până când coaja se carbonizează pe alocuri, iar miezul este moale. Scoateţi vinetele coapte într-o strecurătoare aşezată deasupra unui vas în care să se colecteze lichidul amar pe care vinetele coapte îl vor lăsa. Acoperiţi cu un capac, astfel se vor aburi şi se vor decoji mai uşor”, adaugă părintele.

Tot el, le recomandă gospodinelor ca şi ardeii să fie copţi tot prin contact direct cu o suprafaţă încinsă. Îndată ce ardeii sunt copţi (coaja lor prezintă urme de carbonizare de jur împrejur) se scot într-un vas cu capac şi se lasă să se aburească acolo până se răcesc atât cât să îi putem atinge. ”În niciun caz nu se foloseşte apa la curăţatul vinetelor şi ardeilor copţi, legumele se spală înainte de a se coace şi după aceea nu e indicat să mai vină în contact cu apa pentru că îşi vor pierde gustul bun, de copt”, avertizează călugărul Efrem.

Vinetele şi ardeii se decojesc cu grijă după ce s-au răcit, iar în cazul ardeilor, se curăţă şi cotorul cu seminţe. Daca la vinete, lichidul care se scurge nu are ce sa caute în niciun preparat, fiind amar, lichidul pe care îl lasă ardeii copţi va fi dulce şi foarte gustos, aşa încât se poate păstra. Vinetele, ardeiul copt şi ceapa se dau prin maşina de tocat. Se pune ceapa, uleiul (tot deodată) şi 1 linguriţă de sare într-o oală care se aşează pe foc. ”Se adaugă sare de la început pentru a extrage apa din ceapă, ceea ce va face ca ceapa să se înăbuşească, nu să se prăjească. E bine ca oala în care se găteşte zacusca să aibă un fund gros”, ne recomandă părintele Efrem.

Urmează călirea cepei până se înmoaie (cam 7-8 minute), apoi se adaugă ardeii copţi şi tocaţi fin, se amestecă bine şi se da în clocot. Se adaugă vinetele tocate, bulionul, piperul şi foile de dafin. Se amestecă bine, se reduce focul şi se acoperă oala cu un capac tras la o parte, aşa încât aburii să aibă loc să iasă, dar şi oala să fie acoperită pentru că în timpul fierberii zacusca fiind groasă împroaşcă totul în jur.

”Se fierbe 1 oră, timp în care se verifică şi se amestecă cu grijă continuu. Nu e nevoie să se fiarbă mai mult, toate ingredientele fiind deja gătite (ardeii copţi, vinetele la fel, bulionul fiert). În final, zacusca trebuie sa aibă o consistenţă omogenă, păstoasa. Se potriveşte gustul cu sare şi piper şi, dacă se doreşte să se accentueze dulceaţa naturală a ardeilor şi cepei, se pot adăuga şi două linguri de zahar”, recomandă bucătarul mănăstirii Dervent.



Zacusca se toarnă fierbinte în borcane sterilizate, aşezate pe o tavă metalică. Părintele Efrem spune că este bine să ”aşezaţi borcanele umplute cu zacuscă fierbinte într-un cuib căptuşit cu mai multe straturi de pături groase, să le înveliţi bine şi să le lăsaţi să se răcească lent. În felul acesta ele se vor steriliza singure şi mai mult.

Dacă gustul vostru simte nevoia de a adaugă un condiment în plus faţă de cele clasice indicate, nu vă abţineţi să o faceţi, doar să păstraţi simţul măsurii, adăugând câte puţin, amestecând bine de tot şi gustând după fiecare tranşă adăugată . Zacusca se consideră a fi gata din fierbere, atunci când începe să se adune uleiul pe deasupra oalei”, conchide părintele Efrem care ne reaminteşte că cel mai bun ingredient din bucătărie este rugăciunea.

Pe aceeaşi temă: 

Secretele bucătăriei de la Mănăstirea Dervent, dezvăluite de călugărul Efrem. „Pentru a prepara o mâncare cât mai reuşită e musai să mai daţi şi greş“

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, hramul unei mari mănăstiri dobrogene




 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: