Dezvăluire şocantă despre fotografiile apărute în „Paris Match” cu Revoluţia din Cluj. Imaginile publicate în 1990 i-au scăpat pe securişti de la moarte

Dezvăluire şocantă despre fotografiile apărute în „Paris Match” cu Revoluţia din Cluj. Imaginile publicate în 1990 i-au scăpat pe securişti de la moarte

Armata a tras în revoluţionatii de le Cluj care i-au "atacat" cu pieptul gol. FOTO: Răzvan Rotta

Fotografiile apărute în revista Paris Match, care surprindeau militarii care au tras în oamenii care manifestau paşnic în 21 decembrie 1989 în Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca, le-au salvat vieţile mai multor miliţieni şi securişti, susţine Răzvan Rotta, cel care le-a realizat. Pozele ar fi împiedicat Armata să dea vina pentru morţii de la Revoluţie pe miliţieni şi pe securişti, care urmau să fie executaţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fotografiile surprinse de Răzvan Rotta, în ziua de 21 decembrie 1989, în Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca, au făcut înconjurul lumii după publicarea acestora, la sfârşitul lunii ianuarie 1990 în revista Paris Match. Cele 21 de poze făcute atunci ilustrează unul dintre primele momente ale revoluţiei române de la Cluj, când s-au înregistrat primele victime. Într-un interval de numai 60 de secunde, 12 oameni paşnici au fost ucişi în plină stradă, iar 26 au fost răniţi. Răzvan Rotta, care era în 1989 asistent universitar şi fotograf, a ajuns în centrul Clujului în jurul orei 15.00 pentru a-şi lua acasă fetiţa, care ieşise în oraş. 
 
Armata a vrut să dea vina pe Miliţie şi pe Securitate
 
Până să ajungă în Paris Match, fotografiile lui Răzvan Rotta au fost văzute de mai multe ori de către autorităţile române. „Am făcut patru rânduri de fotografii şi le-am ascuns în patru locuri diferite. A doua zi, abia le-am găsit de emoţie. Fotografiile au fost cerute de mai multe ori de procurorii militari, la fel cum am fost de mai multe ori chemaţi să declarăm, eu împreună cu fiica şi cu nevasta, ce am văzut”, povesteşte clujeanul în cadrul unei dezbateri care a avut ca temă Revoluţia de la Cluj din 1989. Cel mai adânc i-a rămas întipărită în memorie vizita pe care a făcut-o la sediul Securităţii din Cluj, în ianuarie 1990. 
 
„Dacă e să fi ajutat pe cineva aceste fotografii i-au ajutat pe cei  din Miliţie şi poate şi pe cei din Securitate. Armata, pentru că la Cluj Armata a tras în oameni, a încercat să-i acopere pe cei  vinovaţi, spunând că cei care au omorât oameni au fost miliţieni sau securiştii. Asta se întâmpla chiar în ianuarie 1990. Într-o zi, am fost chemat cu pozele la Securitate. Am remarcat pe coridoare o grămadă de bărbaţi  în costume, fără cravate şi fără şireturi, probabil erau şi fără curele, nu am putut observa atunci. Erau poliţişti şi securişti arestaţi în sediul Securităţii şi păziţi de Armată”, povesteşte Rotta. 
 
„Pozele tale mi-au salvat viaţa” 
 
Intrat într-un birou, anchetatorii i-au cerut pozele. ”Nu am vrut să le dau, dar le-am spus că îi las să le vadă. Le-am numărat în faţa lor şi le-am zis: „Vă dau 21 de poze, atâtea vreau să primesc înapoi. Toate pozele au trecut din mână-n mână. Le urmăream ca la alba-neagra ca nu cumva să dispară. S-au uitat la ele şi peste o vreme, mi le-au restituit. Erau toate. N-am observat atunci că 2-3 au fost subtilizate, atunci, duse în laboratorul lor foto, reproduse, şi mi-au fost aduse înapoi”. Peste ani de zile Rotta s-a întâlnit cu cineva din Miliţia care i-a spus:
 
„Pozele tale mi-au salvat viaţa. Petru că armata ne-a dus în Someşeni şi a vrut să ne împuşte repede-repede. El a ştiu că eu făcusem pozele întâmplător. O prietenă de-a noastră a urcat la sediul Uniunii Scriitorilor şi a văzut ce se întâmpla pe 21 decembrie în Piaţa Libertării. Ea m-a văzut atuci că fac poze, iar soţul ei era miliţian”, istoriseşte Rotta. 
 
 
În jurul orei 15.00, armata ajunge în Piaţa Unirii (Piaţa Libertăţii atunci) pentru a dispersa oamenii adunaţi în centrul oraşului. FOTO: Răzvan Rotta. 
 
Pictorul Ladiu, cu spatele,  şi actorul Călin Nemeş, începe să îşi arunce hainele pe jos. Deşi mesajul celor doi artişti este paşnic, militarii privesc îngroziţi scena. FOTO: Răzvan Rotta.
 
Dintr-o dată panica începe să cuprindă mulţimea. Se aud focuri de armă. Militarii au tras fără milă în oamenii neînarmaţi. Comandatul care a dat ordinul, Carp Dando, este în libertate pentru lipsă de probe. FOTO: Răzvan Rotta.
12 persoane au fost ucise în Piaţa Unirii în 21 Decembrie. FOTO: Răzvan Rotta
 
Oamenii nevinovaţi au fost împuşcaţi cu cruzime. FOTO: Răzvan Rotta
 
Eroii de la Cluj
 
Conform listei publicate de Asociatia pentru Adevarul Revoluţiei Cluj, în capitala Ardealului au murit 30 de persoane în trei puncte fierbinţi: Piaţa Libertăţii, Hotel Astoria, Fabrica de Bere. „Szabo Attila, 22 de ani, Aurel Merca, 33 de ani, Lucian Matiş, 29 de ani, Sorinel Dorinel Jurja, 22 de ani, Horia Pedestru, 44 de ani, Vergica Marin, 70 de ani, Tamas Burgya Iosif, 20 de ani, Rodica Cristurean, 26 de ani, Egyedi Imre 57 de ani, Borbely Istvan 28 de ani, Viorel Cioara 50 de ani, Ioan Sabau, 31 de ani, Calin Mihai Ticlete, 29 de ani, Teodor Pop, 19 ani, Ioan Inclezan, 20 de ani, Emil Ciortea 43 de ani, Grigore Bors, 28 de ani, Adrian G. Nasc, 32 de ani, Adrian Dinu Smical, 28 de ani, Ballai Zoltan Csaba, 18 ani, Ioan Chira, 36 de ani, Alexandru Pop, 40 de ani, Luminita Misan, 21 de ani, Ioan Valeanu, 37 de ani, Szabo Stefan, 40 de ani, Ioan Rusu, 40 de ani, o insiruire de nume si varste unite de gloantele regimului comunist. “Acestia sunt eroii Clujului. Ei au avut curajul sa condamne regimul comunist si au platit cu viata”, se arată într-un comunicat al asociaţiei. Alte surse arată că numărul celor decedaţi este de 45. 
 
Unde sunt vinovaţii
 
Asociaţia pentru Adevărul Revoluţiei continuă să ceară, după 25 de ani, pedepsirea vinovaţilor. Generalul Florian Caba, ofiţerul de legătură între comandamentul Armatei şi trupele trimise în stradă pentru a reprima revoluţia de la Cluj, şi căpitanul Carp Dando, a coordonat trupele din Piaţa Libertăţii şi este acuzat că a ordonat uciderea a 10 de persoane, au fost şcoşi de sub urmărire penală de procurorii militari români, soluţie confirmată  de CEDO.
 
În dosarul Revoluţiei de la Cluj au fost condamnate 5 persoane: Lt. col. Ilie Dicu - comandant de regiment la UM 01278 Someseni - 15 ani de închisoare pentru omor calificat; General colonel Iulian Topliceanu - comandantul Armatei IV Transilvania - 10 ani de inchisoare pentru instigare la omor deosebit de grav; Ioachim Moga - prim-secretar al PCR Cluj " 8 ani de inchisoare pentru instigare la omor deosebit de grav; Col. Valeriu Burtea " comandant UM 01215 Floresti " 9 ani inchisoare pentru instigare, prin participatie improprie, la omor deosebit de grav; Lt. col. Laurentiu Cocan " comandant de regiment UM 01278 Someseni - 9 ani inchisoare pentru instigare, prin participatie improprie, la omor deosebit de grav; 


Drept la replică - generalul Florian Caba

GENERALUL CABA FLORIAN CONTRATACA CAMPANIA DE DENIGRARE DESFAŞURATA DE „ADEVARUL.RO” SI RELUATA PE YAHOO

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările