Sute de mii de măşti neconforme confiscate de ANAF. Cui ne adresăm dacă am primit o mască falsă

Sute de mii de măşti neconforme confiscate de ANAF. Cui ne adresăm dacă am primit o mască falsă

Măştile au devenit o necesitate. FOTO: Mediafax/Alexandru Dobre

România a fost inundată de la începutul pandemiei de COVID-19 de echipamente medicale contrafăcute. Într-un răspuns pentru „Adevărul”, ANAF a precizat că Autorităţile Vamale au confiscat 312.889 de măşti de protecţie neconforme, 19.400 de mănuşti de protecţie, 50 de combinezoane şi 1.202 teste rapide SARS-CoV-2.

ANAF a precizat, într-un răspuns pentru „Adevărul” că „În contextul COVID-19, controlul vamal al mărfurilor de tipul măşti de protecţie a feţei, combinezoane, mănuşi, ochelari de protecţie, ecrane faciale s-a intensificat, fiind direcţionat, printre altele, spre următoarele tipuri de mărfuri:
 
- Dispozitive medicale clasa de risc I, produse nealimentare periculoase, substandard, neconforme pentru siguranţa şi sănătatea consumatorului, supuse Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93;
 
- Echipamente individuale de protecţie (EIP), care încalcă Regulamentul (UE) 2016/425 privind echipamentele individuale de protecţie;
 
- Mărfuri care încalcă un drept de proprietate intelectuală, în baza Regulamentului (UE) nr. 608/2013.”
 

312.889 de măşti confiscate

În răspuns se arată că „În perioada 01.03.2020 - 11.05.2020, autoritatea vamală din România a reţinut 312.889 măşti de protecţie produse neconforme/substandard, 19.400 mănuşi de protecţie, 1.202 teste rapide SARS-COV2, 50 buc. combinezoane şi 30 viziere.” De asemenea, în perioada 01.03.2020 – 11.05.2020 Biroul Vamal de Frontieră Aeroport Sibiu a confiscat 50.000 măşti de protecţie.”
 
ANAF a mai precizat că „Materialele sanitare reţinute au fost predate Instituţiei Prefectului, cu aprobarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. În cazul în care s-a constatat că materialele sanitare reţinute sunt produse neconforme/substandard au fost predate Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române pentru continuarea cercetărilor sau supuse procesului de distrugere.”
 

Condiţiile obligatorii pentru firmele care vând materiale sanitare

ANAF a mai precizat, la cererea Adevărul, care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite de firmele care importă materiale sanitare. De asemenea, ANAF a precizat că în ceea ce priveşte măştile de uz medical, autoritatea compententă este Agenţia Medicementului, iar dacă vorbim despre măşti care sunt doar „echipamente individuale de protecţie”, autoritatea competentă este Ministerul Muncii.  
 
„În momentul în care un comerciant doreşte să introducă în ţară materiale sanitare necesare în lupta anti-COVID-19 acesta trebuie să respecte reglementările vamale unionale şi naţionale în vigoare (codul vamal, regulamentul vamal).
 
În cazul în care mărfurile reprezintă dispozitive medicale, se au în vedere prevederilor art.12 al Ordinului ministrului sănătăţii nr.1009/2016 privind înregistrarea dispozitivelor medicale în baza naţională de date, respectiv pe baza declaraţiei de conformitate a producătorului, în care trebuie să se precizeze conformitatea dispozitivului medical importat cu Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale.
 
Precizăm că, introducerea pe piaţă a dispozitivelor medicale se face cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 54/29.01.2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a dispozitivelor medicale. Anexa 12 a acestei reglementări conţine informaţii referitoare la marcajul de conformitate CE, condiţie care trebuie, de asemenea, îndeplinită. Autoritatea competentă în gestionarea dispozitivelor medicale în România este Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, instituţie în subordinea Ministerului Sănătăţii.
 
În cazul în care mărfurile nu reprezintă dispozitive medicale, ci sunt incluse în categoria echipamentelor individuale de protecţie (EIP), la introducerea pe piaţă, acestea trebuie să aibă marcajul ”CE”, iar operatorii economici sunt răspunzători de conformitatea EIP, având în vedere prevederile Regulamentului 2016/425 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale de protecţie şi de abogare a Directivei 89/686/CEE. 
 
Autoritatea competentă în domeniul gestionării acestor mărfuri în România este Inspecţia Muncii din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale”, se arată în răspuns. 
 

Citeşte şi

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările