Stenograma şedinţei în care Ceauşescu a decis: „Clujul va deveni Cluj-Napoca. Buda şi Pesta nu este la fel?”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vizita oficială a lui Nicolae Ceauşescu în Cluj, în 1965. FOTO: Arhivele MNIT
Vizita oficială a lui Nicolae Ceauşescu în Cluj, în 1965. FOTO: Arhivele MNIT

În urmă cu aproape 50 de ani, dictatorul Nicolae Ceauşescu stabilea, într-o şedinţă a Comitetului Executiv al PCR, fără vreo consultare a clujenilor, schimbarea denumirii oraşului: din Cluj în Cluj-Napoca. Stenograma şedinţei relevă modul în care erau luat atunci deciziile.

În Arhivele Naţionale ale României apare stenograma şedinţei Comitetului Executiv al Comitetului Central al PCR din 15 octombrie 1974, în care s-a discutat schimbarea denumirii oraşului din Cluj în Cluj-Napoca. 

La şedinţă au participat pe lângă Nicolae şi Elena Ceauşescu, prim-ministrul Manea Mănescu, miniştrii Emil Drăgănescu, Constantin Băbălău şi Maxim Berghianu. De asemeneea, a participat şi Leonte Răutu, rectorul de atunci al Academiei „Ştefan Gheorghiu”.

Ideea a venit din partea lui Nicolae Ceauşescu care a precizat că „oamenii vor această schimbare”. Iniţial, participanţii la şedinţă au privit cu rezerve schimbarea denumirii oraşului. După cum consemnează şi stenograma: „Toţi tovarăşii sunt de acord”.

Istoricul Tudor Sălăgean a explicat, pe fondul dezbaterilor care au avut loc în 2013 cu privire la revenirea la numele „Cluj” a oraşului că „iniţiativa adăugării denumirii localităţii antice Napoca la numele Clujului a fost promovată, în momentul respectiv, de reprezentanţi ai cercurilor academice şi universitare”.

Istoricul a precizat, pentru Ziua de Cluj,  că modificarea numelui oraşului nu a avut la bază dorinţa de a fi omagiat vreun lider comunist, cum ar fi cazurile oraşului Braşov - redenumit o perioadă „Stalin”, ci „megalomania protocronist-naţionalistă care câştiga teren în perioada respectivă, şi se poate spune că a fost realizată în mod abuziv pentru că nu a fost precedată de nici o formă de consultare a locuitorilor oraşului". 

Totuşi, Sălăgean arată că denumirea este una corectă din punct de vedere istoric: „Clujul de astăzi s-a dezvoltat pe ruinele oraşului roman Napoca, al cărui nume era de origine probabil dacică. Între oraşul antic şi oraşul medieval există în mod evident o continuitate, care se manifestă cel puţin la nivelul monumentelor”.


 

„Buda şi Pesta nu este la fel?”

Prezentăm, în continuare, stenograma şedinţei în care s-a decis schimbarea numelui municipiului Cluj în Cluj-Napoca:

„Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, Clujul sărbătoreşte 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu. Mâine (16 octombrie) vrem să facem acolo o festivitate şi este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca şi atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce părere aveţi?

Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este bine.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După cum se ştie, Napoca este o denumire dacă.

Tovarăşul Leonte Răutu: Este o denumire dată de romani, de legiunile romane.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După datele pe care le-am primit eu reiese că Napoca este o denumire dacă. După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană.

Tovarăşa Elena Ceauşescu: Nu este mai bine să nu legăm Cluj-Napoca? Şi mie mi se pare că este o denumire romană; să nu fie amândouă romane.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Indiferent dacă este romană, tot îi dăm această denumire.

Tovarăşul Manea Mănescu: Până acum noi ştiam că Napoca este o denumire dată Clujului de romani.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană. În timpul dacilor – aşa se spune în documentul care îl am eu – aşezarea Napoca îşi păstrează acelaşi nume şi în timpul stăpânirii romane şi în anul 124 Napoca este declarat municipiu de către împăratul Hadrian, şi alături de această localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum. Aşa sunt cel puţin datele istoricilor; dacă voi le-aţi copiat bine?

Tovarăşul Ştefan Bîrlea: Cu siguranţă.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa că păstrăm denumirea de Cluj, care era dată de romani şi denumirea veche, Napoca, care este dacă.

Tovarăşul Leonte Răutu: Nu îmi dau seama ce câştigăm dând această denumire. Şi Parisul înainte s-a numit Lutetia şi nu i s-a dat şi această denumire.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Buda şi Pesta nu este la fel?

Tovarăşul Leonte Răutu: Au fost două oraşe.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Oamenii o vor.

Tovarăşa Elena Ceauşescu: Mult nu câştigăm.

Tovarăşul Leonte Răutu: Să nu mai vină şi alţii.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Nu este o regulă.

Tovarăşul Constantin Băbălău: Drobeta – de exemplu – a intrat foarte repede în vocabularul oamenilor.

Tovarăşul Emil Drăgănescu: Să fim de acord.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Deci, să-i spunem Cluj-Napoca.

Tovarăşul Maxim Berghianu: Au şi Hotelul Napoca.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Asta reaminteşte că acum 2000 de ani acolo a existat o civilizaţie şi nu a fost adusă de vânt.

Tovarăşul Emil Drăgănescu: Are o semnificaţie deosebită.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Ce spuneţi, sunteţi de acord?

Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este foarte bine.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Deci rămâne aşa:Cluj-Napoca. Sunteţi de acord?

Toţi tovarăşii sunt de acord.”

    

Vă mai recomandăm:

    

Poveşti despre cum se pregăteau vizitele lui Ceauşescu la Cluj: pomi vopsiţi pe marginea drumului şi bitum pentru „protecţia“ tocurilor tovarăşei

 

FOTO Povestea din spatele vizitei lui Ceauşescu la Gherla în 1983: „Toate pregătirile şi vizita m-au îmbătrânit cu 10 ani“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite