Proiectele SF, secretul succesului lui Emil Boc, de 13 ani primar al Clujului. „A minţit, dar a şi făcut“ FOTO

Proiectele SF, secretul succesului lui Emil Boc, de 13 ani primar al Clujului. „A minţit, dar a şi făcut“ FOTO

Emil Boc, primarul longeviv al Clujului Sursa Facebook EB

Emil Boc se îndreaptă, fără emoţii, către cel de-al cincilea mandat câştigat de edil-şef al Clujului, la finalul căruia va împlini aproape 20 de ani în fotoliul de primar. Unul dintre ingredientele principale ale succesului său în alegeri a fost faptul că a venit în fiecare campanie cu proiecte care i-au făcut pe oameni să viseze frumos, dar care nu au fost concretizate niciodată.

„A minţit, dar a şi făcut” – cam aşa se poate sintetiza strategia electorală a primarului Emil Boc, care se îndreaptă, duminică, spre al cincilea mandat de primar al municipiului Cluj-Napoca. 
 
În 2024, el va împlini 20 de ani în fotoliul de primar (cu o întrerupere în perioada în care a fost premier, timp de 3 ani). 
 
 
În 2004, în timpul campaniei electorale, Emil Boc promitea instituirea, prin lege, a unui registru al promisiunilor electorale. Bine-înţeles că nu s-a făcut niciodată. 
 
Promisiunile primarului nu s-au pierdut, astfel că, în pragul obţinerii celui de-al cincilea mandat de către mult-promovatul primar al Cluj-Napocăi, „Adevărul” face un bilanţ al celor mai „fantastice” proiecte promise de edil. 
 

2004. Tunel pe sub centrul Clujului, ideea preluată de la Funar

Ideea unui tunel pe sub Cluj-Napoca a aparţinut prima dată primarului Gheorghe Funar, care a condus oraşul timp de trei mandate. Emil Boc a preluat ideea în 2004, primul său an de mandat, şi a adaptat-o: dacă Funar voia tunel pe sub Feleac, pentru a decongestiona Calea Turzii, el a venit cu un nou traseu, de la Primărie, până la Regionala CFR. În al doilea mandat, proiectul s-a dublat „pe hârtie”: din centru până în Piaţa Mărăşti.
 
Proiectul a fost rostogolit prin programe electorale până în 2013, când primarul Emil Boc i-a anunţat pe consilierii locali despre ideea realizării tunelului pe  sub zona centrală: „Intrarea ar urma să se facă de pe Clinicilor subteran până la Tribunal - 21 Decembrie 1989 cu o bandă pe mers şi una de întors. Construirea ar urma să fie făcută cu un aparat modern şi care poate reprezenta o soluţie de finanţare pe fonduri europene şi care ar decongestiona zona ultracentrală a oraşului.” 
 
100 de milioane de euro – a fost suma despre care a vorbit Emil Boc în 2013: „O bună parte s-ar putea finanţa din fonduri europene, de până la 70 de milioane de euro. Am putea finanţa şi noi cu restul banilor, deci e posibil să se facă acest lucru”.
 
Ideea s-a metamorfozat în proiectul realizării metroului. La început, în septembrie 2015, Boc era sceptic: „Soluţia metroului nu se poate implementa la Cluj, pentru că avem un oraş cu jumătate de milion de oameni şi cu un cost de 5 miliarde de euro pentru metrou. Ar fi o soluţie care nu se poate susţine financiar.” 
 
Sursa Primăria Cluj-Napoca 
 
În aprilie 2019, a revenit ideea metroului: Boc şi edilii din şase comune au semnat un acord de asociere pentru realizarea metroului si a trenului metropolitan. După un an, Primăria a semnat un contract în valoare de aproximativ 7,4 mil. euro pentru studiile de prefezabilitate şi fezabilitate în vederea realizării proiectului „Metrou şi Tren Metropolitan Cluj”. Promisiunea unui metrou a fost făcut, zilele trecute, şi de premierul Ludovic Orban (este adevărat că înainte să spună Boc că se va face metrou la Cluj, Orban a râs). 
 

2013. Tren suspendat 

O altă idee năstruşnică a edilului a fost realizarea unui monorail, un tren suspendat care să lege cel mai mare cartier al oraşului de zona industrială. 
 
Sursa Primăria Cluj-Napoca
 
În 2013, edilul Clujului spune ca este conştient de faptul ca în câţiva ani Clujul va deveni complet paralizat de trafic, astfel că se analizează implementarea unor proiecte de infastructura, inclusiv a retelei Monorailului. În bugetul pe 2013, a fost cuprinsă suma de 1 milion de lei pentru un studiu de fezabilitate pentru monorail, bani care însă nu au fost cheltuiţi. Costurile realizării unui tren suspendat au fost estimate la acea dată la 168 milioane euro.
 
Liberalii au venit cu aceasta idee după o vizită în Germania, acolo unde monorail-ul este folosit încă de la începutul secolului al XX-lea. „Costurile sunt undeva la 3 milioane de euro pe kilometru, ceea ce ar însemna în prima faza, din Floreşti până în Cluj-Napoca, Aeroport, ar fi o distanţă de circa 10 kilometri. Din punctul nostru de vedere ar fi singura soluţie pentru descongestionarea traficului”, spunea, atunci, consilierul local Dan Tarcea, care acum este viceprimar. Primarul a renunţat la acest proiect. 
 

2012. Someşul navigabil

În campania electorală din 2012, Emil Boc a promis clujenilor realizarea proiectului „Someş navigabil”, care să permită accesul cu bărci de agrement pe râul care traversează oraşul. În martie 2013, Consiliul local a alocat 800.000 de lei pentru studiul de fezabilitate pentru proiectul „Someşul navigabil”. Proiectul urma să fie realizat din fonduri europene. 
 
Sursa Primăria Cluj-Napoca 
 
„Există un proiect în parteneriat cu Olanda, cel pentru Someş Navigabil. Vom derula o licitaţie publică cu privire la analizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic care să ne pregătească atlasul apei şi pregătirea proiectelor europene de finanţare pentru ceea ce înseamnă Someşul Navigabil, de a reintroduce Someşul în oraş şi de a oferi nişte proiecte pe care să le putem selecta în urma unor expertize de specialitate. Solicităm iarăşi un obiectiv separat, distinct, pentru ceea ce înseamnă proiectul Cluj Navigabil şi includerea lui în şirul obiectivelor de investiţii”, a declarat edilul Emil Boc.
 
Pe platoul din faţa Sălii Sporturilor spune că va fi îndepărtat betonul şi va fi plantată iarbă, vor fi pomi şi alei pietonale, iar pe malul Someşului vor apărea debarcadere pentru ambarcaţiuni de mici dimensiuni de agrement.
 
În momentul de faţă s-a renunţat la proiect, însă există un proiect de amenajare a malurilor Someşului. 
 

2016. Parndorf de România la Cluj 

În campania din 2016, primarul Emil Boc a anunţat că vrea să pună bazele la Cluj-Napoca a unui outlet ca si celebrul Parndorf din Austria. 
 
Sursa Primăria Cluj-Napoca 
 
„Vrem să facem Cluj Shopping City. Mulţi mi-au spus că merg la Parndorf la cumpărături, pentru că acolo găsesc produse de calitate la preţuri mai mici. Clujul poate avea şansa să devină un obiectiv pentru locuitorii din Transilvania în materie de shopping, având cel mai modern centru de acest fel, unde oamenii pot veni să cumpere la preţuri mai mici. Primăria va pune la dispoziţie terenul, nu vorbim de locaţie, pentru a nu încuraja specula imobiliară. Avem însă mai multe variante şi există deja interes din partea unor investitori”, a declarat Emil Boc, la Realitatea FM.
 
La prezentarea rezultatelor unui an de mandat, în 2017, fiind întrebat despre acest proiect, Emil Boc a susţinut că „termenul de realizare a obiectivului era pe durata mandatului de 4 ani, acum a trecut doar un an”. Proiectul nu a fost demarat şi nu a apărut pe lista promisiunilor din 2020. 
 

Aqua Park, niciodată făcut

Boc a promis un parc acvatic încă din al doilea mandat. Amplasamentul iniţial era în cartierul Grigorescu, dar proiectul a fost tărăgănat ani de zile. În martie 2019, consilierii locali au votat studiul de fezabilitate care vizează construirea unui Aqua Park în cartierul Gheorgheni, în continuarea bazei sportive din zonă. 

Aqua Park urma să fie construit pe un teren de 12 hectare, dintre care două hectare vor fi construite, valoarea construcţiilor fiind de 40 de milioane de euro. „Printre numeroasele variante de petrecere a timpului liber, iubitorii de apă, soare şi aer curat vor avea la dispoziţie opt tobogane acvatice – cu o capacitate de aproape 2.000 de persoane pe oră, bazine de relaxare, pool bar, un loc de joacă şi o piscină pentru copii, locuri de odihnă cu şezlonguri sau hamace, restaurante şi terase”, a mai explicat primarul Emil Boc. 
 
„Vedeta” Aqua Park-ului va fi fără îndoială toboganul King Cobra, un echipament cu o înălţime de 17,5 metri şi o capacitate de 480 de utilizatori pe oră. Vizitatorii Aqua Park-ului vor avea de asemenea la dispoziţie o parcare cu peste 1.200 de locuri. Parcarea Aquaparkului va putea găzdui circa 1200 de autoturisme. 
 
Sursa Primăria Cluj-Napoca 
 
Una dintre marile probleme ale proiectului a fost faptul că nu exista un studiu de trafic pentru a se vedea cum vor ajunge oamenii la Aquapark. Primarul a susţinut că se va ajunge pe viitoarea centură a Clujului, care va trece chiar pe acolo, dar care nu exista nici măcar la nivel de plan.
 
În lipsa centurii, traficul spre parcul acvatic ar fi fost preluat de trama stradală existentă, care şi aşa este supra-aglomerată. Acest argument şi faptul că obiectivul se afla foarte aproape -  la 50 de metri de cartierul Armatei şi la 180 de metri de blocurile de pe strada Galaţi – de zonele rezidenţiale au determinat stoparea proiectului.
 
Activiştii de mediu au propus, în schimb, realizarea unui mare parc public pe cele 12 hectare. Boc a anunţat că se renunţă la proiect şi că se studiază alte amplasamente.
 
Vă mai recomandăm: 
 
 

Cluj-Napoca urma să aibă tren suspendat. 

Imagini din aceeasi galerie
  • Cluj-Napoca urma să aibă tren suspendat. 
  • Boc a priomis un centrul de shopping similar cu Parndorful din Austria. 
  • Emil Boc a promis un tunel pe sub centrul Clujului. 
  • Boc a promis că pe Someș vor putea circula ambarcațiuni. 
  • Aqua parcul de la Cluj-Napoca există doar în studiul de fezabilitte. 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările