Primarul Emil Boc, pe urmele lui Firea: „La praf şi gaze de eşapament, acele depăşiri sunt cu mult sub limita maximă“

Primarul Emil Boc, pe urmele lui Firea: „La praf şi gaze de eşapament, acele depăşiri sunt cu mult sub limita maximă“

Primarul Emil Boc. FOTO: Arhivă personală

Primarul Emil Boc reacţionează după ce ministrul Mediului a declarat că Primăria ar trebui să întocmească un noul plan privind reducerea poluării. Edilul susţine că poluarea este sub limita maximă admisă. Activiştii de mediu pun sub semnul întrebării staţiile de monitorizare invocate de autorităţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Ministrul Mediului, Costel Alexe, a declarat, luni, că va cere primăriilor din 10 oraşe proiecte noi privind calitatea aerului pentru a preveni sancţiuni din partea Comisiei Europene. Unul dintre oraşele menţionate era Cluj-Napoca. 
„Pentru anul 2019, depăşirile la cele două componente, praful şi gazele de eşapament, ca să le traduc eu în limbaj obişnuit, acele depăşiri sunt cu mult sub limita maximă permisă de lege. Deci nu suntem nici fără niciun fel de depăşire, dar suntem mult sub standardele prevăzute de lege. Din această perspectivă a datelor furnizare de Agenţia Naţională a Mediului”, a susţinut Emil Boc la o emisiune radio. 

Reacţia primarului Emil Boc a fost similară, deşi nu la fel de virulentă, cu cea a primarului Capitalei, Gabriela Firea, atunci când ministrul Mediului i-a spus că are o problemă cu poluarea aerului: ambii edili au negat că oraşele pe care le păstoresc au o problemă din punctul de vedere al poluării aerului. 
 

Care staţii de monitorizare?

 
Primarul nu a precizat care este sursa informaţiilor sale privind gradul de poluare. Activiştii de mediu au pus, în repetate rânduri, sub semnul întrebării modul în care se măsoară oficial poluarea în Cluj-Napoca. Cu ocazia dezbaterii demarate de publicarea în New York Times a unei hărţi interactive realizate de cercetătorii de la Universitatea Berkley, în care se oraşul apărea cu un vârf de poluare care depăşea „capitala poluării” din lume - New Delhi -  Radu Mititean, preşedintele Clubului de Cicloturism Cluj, a susţinut că nici măsurătorile care arată în Cluj-Napoca „cel mai curat aer din România” nu sunt credibile:
 
„Care e gradul de încredere în masuratori? La asa zisa dezbatere de asta vara autoritatile au recunoscut ca sunt doar cele 4 statii de monitorizare in tot orasul si fiecare e cu alt scop/ pt alta categorie de surse si in rest totul e doar o estimare pe baza unor modelari pe calculator, deci gradul real de relevanta e cu un semn cam gros de intrebare. nu exista nicio statie mobila. Şi sunt ani de zile in care unii parametri importanti nu s-au masurat deloc. Asta nu poate fi o eroare, e clara intentia de a nu sti ce aer avem de fapt. altfel nu ar putea debita PRul Primariei gogomaniile cu aerul cel mai curat din Europa etc. poluarea se vede dealtfel in patologia la copii, nu o poti pacali uutans sa masori poluarea sau sa comunici rezultatele si nu ajuta nici sa le falsifici sau sa asmuti postacii de partid”.
 

Ce spun măsurătorile independente 

 
Două surse alternative de măsurare a poluării aerului Uradmonitor  şi Cluj-Napoca Pulse , arată că valorile medii de poluare depăşesc limita de siguranţă în anumite momente, în unele zone ale oraşului, dar maximele nu ajung în apropierea cifrelor menţionate în New York Times. Legea 104/2011 prevede că valoarea limită zilnică este  50 µg/m3.

Activistul de mediu Istvan Szakats susţine că şi conform altor surse - URADMonitor - limitele legale ale poluării  sunt depăşite. El susţine că valori de 4-500 µg/m3 sunt mari având în vedere că legea 104/2011 prevede că valoarea limită zilnică este  50 µg/m3. ”Eu am văzut şi 800 µg/m3  la ambuteiajul de dimineaţa”, a precizat activistul. 
 

Planul pe termen lung

 
Primarul a mai precizat că există un plan pe termen, mediu şi lung, de creştere a calităţii vieţii care urmăreşte creşterea calităţii aerului: 
 
„Am demarat proiectul celor 100 de hectare de parcuri în Cluj-Napoca. Credeţi că nu acest scop îl urmăreşte? Tocmai acest scop îl urmăreşte! Vă amintesc că am demarat proiectul ca până în 2026 să avem întreg transportul public din oraş electric, 100% transport electric. Acum, jumătate din flota de transport a Clujului este electrică, nepoluantă. Am achiziţionat autobuze electrice, troleibuze şi anul acest vin tramvaiele, tocmai în această direcţie. Am introdus autobuzele pentru elevi pentru a diminua în centru poluarea. Până în 2030 vom planta încă 100.000 de arbori în municipiul Cluj-Napoca, pe lângă cei plantaţi până acum.
Noi de mult avem în vedere acest plan. Anul acesta vom termina parcul între lacuri, continuăm lucrările la Parcul Feroviarilor, începem lucrările la baza sportivă la terenuri, urmărim realizarea parcului din Zorilor, deşi suntem atacaţi”.
 
   
Citeşte şi
    

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: