Mărturia istoricului care a scris biografia Doinei Cornea: „A trăit o dezamăgire faţă de tot ce s-a întâmplat după '89, pentru lipsa de patriotism a liderilor politici“

Mărturia istoricului care a scris biografia Doinei Cornea: „A trăit o dezamăgire faţă de tot ce s-a întâmplat după '89, pentru lipsa de patriotism a liderilor politici“

Doina Cornea. Foto: Arhiva personală

Istoricul Cornel Jurju, cel care a realizat o biografie a Doinei Cornea, spune că fosta disidentă a trăit mult timp cu dezamăgirea că România nu a reuşit să profite de şansa oferită în 1989. Cunoscută ca o susţinătoare a reinstaurării Monarhiei, Doina Cornea nu a ezitat să critice derapajele guvernelor aflate la cârma ţării după Revoluţie şi a refuzat orice compromis cu politicienii proveniţi din fostul partid comunist.

Ştiri pe aceeaşi temă

Doina Cornea, în vârstă de 89 de ani, a murit în noaptea de joi spre vineri în locuinţa sa din Cluj-Napoca.
 
Cornel Jurju a vorbit despre personalitatea cunoscutei disidente, relevând o serie de momente importante din viaţa acesteia. De la momentul primei întâlniri cu Doina Cornea şi până la ultimele discuţii dintre cei doi, istoricul a creionat portretul unei personalităţi importante, un simbol al luptei împotriva regimului totalitar. Jurju a publicat în 2017 o carte specială, o biografie a Doinei Cornea, pe care a intitulat-o „Doina Cornea – dincolo de zid”.
 

Era dezamăgită de situaţia din ţară

 
„Pentru mine, Doina Cornea e un adevărat simbol. A fost în primul rând o conştiinţă importantă, un patriot, un om care a luptat împotriva comunismului”, spune istoricul.
 
Istoricul Cornel Jurju a scris o biografie a Doinei Cornea. Cartea se intitulează „Doina Cornea - un zid” şi a fost publicată în 2017. FOTO: Remus Florescu
 
 
Parcursul şovăielnic al ţării spre integrarea euro-atlantică a reprezentat un motiv de îngrijorare pentru Doina Cornea. Fosta disidentă credea cu tărie că reinstaurarea Monarhiei ar reprezenta o garanţie în plus pentru consolidarea tinerei democraţii din România, dar şi un argument serios pentru parcursul ţării.
 
„A trăit o anumită dezamăgire faţă de tot ceea ce s-a întâmplat după 89, pentru lipsa de patriotism arătată de liderii politici şi pentru tot ceea ce s-a întâmplat. Doina Cornea a fost extrem de ataşată de tot ceea ce a însemnat Casa Regală, a sperat mult timp că Regele Mihai ar putea reveni. Chiar a spus, prin 2016, după ce aflase că Regele Mihai este bolnav: „Majestatea sa Regele Mihai, ultima iubire care mi-a rămas. Sper să ne întâlnim undeva dincolo”, a dezvăluit Jurju.
 
Acesta îşi aminteşte una dintre cele mai importante întâlniri cu Doina Cornea, când a realizat un interviu special. „Am întâlnit-o în 1998, când am şi realizat un interviu mai special cu dânsa, un interviu care pleca de la primele ei amintiri şi se oprea la momentul respectiv. M-am dus încordat, cu multă emoţie, dar şi acum îmi amintesc cum m-a întâmpinat, binevoitoare, cu un zâmbet”, rememorează Jurju.
 

A luat apărarea copiilor evrei în faţa unui profesor antisemit

 
Doina Cornea a încercat încă din copilărie să se ridice împotriva nedreptăţilor, fiind de partea celor oprimaţi.
 
„Mi-au mai rămas în amintiri nişte episoade care spun foarte multe despre Doina Cornea. Mi-a povestit că în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial era elevă la Reghin, într-o perioadă în care Ardealul fusese luat de unguri. În timpul unei ore, profesorul maghiar i-a ridicat în picioare pe elevii maghiari şi a început să discute cu ceilalţi copii. Le spunea pur şi simplu copiilor că evreii sunt vinovaţi pentru război, pentru toate lipsurile şi pentru toate suferinţele lor. După ce şi-a încheiat tirada la adresa copiilor evrei, profesorul i-a dat afara din clasă. Impresionată, Doina Cornea, care era doar un copil, a ieşit şi ea afară după ei, încercând să-i consoleze, în special pe micuţa Fanny, care plângea în hohote. Asta spune multe despre Doina Cornea.”
 

Gest simbolic la Sighet

 
Încă înainte de a deveni un opozant activ al regimului comunist şi să fie recunoscută inclusiv peste hotare, Doina Cornea a făcut un gest curajos, care nu a trecut neobservat nici de autorităţile vremii.
 
„Alt episod care cred că merită amintit s-a petrecut undeva în 1982, înainte ca Doina Cornea să devină un opozant activ împotriva regimului comunist. Împreună cu fiica ei, Doina Cornea a făcut o vizită la Sighet. Ea ştia de cimtirul din Sighet unde fuseseră aruncate resturile foştilor deţinuţi politici morţi în închisorile comuniste, toţi cei care s-au luptat cu regimul. S-a dus în oraş, a vorbit cu localnicii şi s-a interesat unde se află acel loc. Nu s-a lăsat până când n-a aflat. Apoi, a luat un buchet mare de trandafiri şi i-a aruncat pe câmp, în semn de omagiu pentru victime. Era un gest prin care i-a omagiat pe cei care s-au opus şi au luptat contra comunismului. Ulterior, ea a folosit acest episod pentru a argumenta faptul că orice gest, chiar dacă aparent e inutil, în realitate contează şi că poate schimba ceva”, a adăugat Jurju.
 
Istoricul consideră că, spre deosebire de disidenţii români care doreau reformarea sistemului comunist, Doina Cornea a fost un caz unic: ea cerea eliminarea comunismului, nu transformarea lui într-un comunism cu faţă umană. Aşa a devenit cunoscută în Europa şi nu numai, din emisiunile unor posturi de radio precum „Europa Liberă”. 
 
„Poate că momentul legat de doamna Cornea care îmi stăruie cel mai mult în minte s-a produs chiar înainte de a o cunoaşte personal şi de a ne întâlni. Ţin minte că prin 1987-1988, tata ne-a povestit mie şi unor vecini că la Cluj există o doamnă, o personalitate, care îi critică pe comunişti şi li se opune în mod direct. Mi-a rămas în amintire ca un simbol, ca o primă idee de opoziţie, de luptă pentru libertate”, spune Jurju.
 
 

Doina Cornea cu părinţii (Iacob şi Maria Cornea); cândva la jumătatea anilor ’30 în apropierea Cazinoului din Constanţa. FOTOGRAFII: Arhiva personală Doina Cornea

Imagini din aceeasi galerie
  • Doina Cornea cu părinţii (Iacob şi Maria Cornea); cândva la jumătatea anilor ’30 în apropierea Cazinoului din Constanţa. FOTOGRAFII: Arhiva personală Doina Cornea
  • Familia Cornea: Doina Cornea, Leontin Cornel Iuhas (soțul) și copiii - anii 50. FOTOGRAFII: Arhiva personală Doina Cornea 
  • Doin Cornea. 
  • Doin Cornea. 
  • Fotografie realizată de dispozitivul de filaj al Securității. Din 1982, după ce a trimis prima scrisoare la Europa Liberă, Doina Cornea a fost constant urmărită de Securitate. 
  • Doina Cornea împreună cu Leontin Iuhas (stânga) în zilele Revoluției din 1989 (Cluj).
  • Doina Cornea și doi dintre liderii CFSN, Silviu Brucan și Dumitru Mazilu (decembrie 1989 - ianuarie 1990). 
  • Doina Cornea și Majestatea Sa Regele Mihai al României duop 1989. 
  • Doina Cornea, Corneliu Coposu, Flavia Coposu şi Simina Mezincescu.
  • Doina Cornea, Ariadna Combes (fiica), Leontin Horatiu Iuhas (fiul), împreună cu regele Baudouin al Belgiei (Bruxelles, martie 1991) 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: