Ion versus John. Comparaţie între profilul psihologic al românilor şi cel al americanilor. Ion - sociabil şi creativ, John - disciplinat şi independent

Ion versus John. Comparaţie între profilul psihologic al românilor şi cel al americanilor. Ion - sociabil şi creativ, John - disciplinat şi independent

Personaje-simbol pentru români şi americani. Ion al Glanetaşului (Şerban Ionescu), personaj simbol pentru viaţa în satul românesc, şi John Wayne, actorul care a devenit sinonim cu cowboy-ul american.

„Poporul ideal” nu există pentru psihologi, motiv pentru care în încercarea de a determina trăsăturile „sufletului românesc”, cercetătorii clujeni au comparat personalitatea românilor cu cea a americanilor. În comparaţie cu John, Ion este mai puţin disciplinat, mai supus autorităţii şi acceptă greu schimbarea. De asemenea, Ion este mai creativ şi mai flexibil emoţional.

Ştiri pe aceeaşi temă

Principala trăsătură a poporului român este gregarismul sau spiritul de turmă, era concluzia primului studiu care avea ca temă descifrarea „sufletului românesc”. La circa 80 de ani de la lucrarea lui Constantin Rădulescu-Motru, un grup de cercetători de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ (UBB) din Cluj coordonat de Daniel David, directorul Departamentului de Psihologie Clinica şi Psihoterapie din cadrul univesităţii, lucrează la un studiu similar. Spre deosebire de analizele lui Rădulescu-Motru, bazate mai ales pe intuiţie, studiul clujenilor va fi realizat cu metode ştiinţifice.   
 
Nu există un popor perfect 
 
Lucrarea cercetătorilor de la UBB va fi publicată anul viitor, însă coordonatorul acesteia, Daniel David, a dezvăluit pentru „Adevărul” o parte dintre concluziile acesteia. Întrucât încercările regimurilor totalitare precum cel nazist sau cel comunist de a crea “omul nou”, cetăţeanul ideal - care era după Hitler „rapid ca un ogar, rezistent ca pielea tăbăcită şi dur ca oţelul Krupp” sau omul depersonalizat a cărui raţiune de a exista este munca, conform lui Engels - au creat aberaţii greu de imaginat, psihologii din ziua de astăzi resping ideea unui model ideal de om sau de popor. Astfel, nu poţi să spui despre un popor că este disciplinat sau indisciplinat la modul general, ceea ce poţi însă să faci este să-l compari cu alte popare/ţări/culturi. Este ceea ce au făcut şi specialiştii clujeni în studiul lor. În continuare prezetăm comparaţia făcută între români şi americani, cu precizarea că în volumul final vor apărea analize făcute vis-a-vis şi de alte popoare. 
 
„Ion ar putea fi cald în relaţiile personale, cu spirit gregar, dar şi mai puţin autonom, care acceptă greu schimbarea, legat astfel de tradiţii şi autoritatea care le reprezintă, este mai indisciplinat, dar şi mai boem/creativ; suspicios, dar şi mai ambiţios, şi mai flexibil din punct de vedere afectiv, dar şi cu risc spre instabilitate afectivă”. 
Daniel David, psiholog 

FOTO: Tabelul cu trăsăturile de personalitate. Prima coloană - trăsăturile profilului de adâncime. Coloanele II şi III - modul în care se manifestă aceste trăsături în contextul socio-cultural actual la români şi la americani. Fiecare trăsătură de adâncime se poate manifesta pozitiv sau negativ, în funcţie de mediu.  
 
Cele 5 trăsături de personalitate 
 
Se au în vedere două tipuri de profil psihologic – de adâncime şi de suprafaţă. Profilul de adâncime, care se formează în decursul mai multor generaţii, are cinci trăsături majore de personalitate : extraversiunea (înclinaţia psihologică către lucrurile exterioare şi adaptarea la ambianţă, volubilitate),  deschiderea psihologică, conştiinciozitatea, agreabilitatea şi nevroticismul (nu este boală, se referă la felexibilitatea afectivă-nr).  Peste aceste trăsături se suprapun condiţiile actuale în care trăieşte poporul respectiv, contextul socio-cultural, şi rezultă profilul psihologic de suprafaţă. Cu alte cuvinte, modul în care acum românii 
 

Daniel David (42 de ani) este conform Thomson ISI/Web of Science, psihologul român cu cel mai mare impact în literatura de specialitate naţională şi internaţională, prin numărul de citări în comunitatea ştiinţifică. Din 2007, este şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB. El a fost numit, în ianuarie 2013, director responsabil cu cercetarea la un prestigios institut american, Albert Ellis Institute din New York. David lucrează la diferit proiecte cu platforma de roboterapie şi psihoterapie prin realitate virtuală MATRIX, una printre primele zece din lume, ca şi complexitate.

se manifestă ca popor e determinat de trăsăturile psihologice înrădăcinate de-a lungul istoriei care sunt filtrate prin realităţile în care trăieşte. Faptul că românii sunt mai puţin conştiincioşi decât americanii nu este un lucru bun sau rău, în sine, ci poate deveni astfel în funcţie de contextul socio-cultural. „Astfel, gradul scăzut de conştiinciozitate se poate manifesta pozitiv prin creativitate sau negativ prin indisciplină. Un român poate fi considerat indisciplinat în ţară, dar un context organizatoric superior precum cel de la Microsoft, de exemplu, în cazul IT-iştilor  – scoate ce e mai bun din el – adică creativitatea”, explică David.
 
„Gradul scăzut de conştiinciozitate se poate manifesta pozitiv prin creativitate sau negativ prin indisciplină. Un român poate fi considerat indisciplinat în ţară, dar un context organizatoric superior precum cel de la Microsoft, de exemplu, în cazul IT-iştilor  – scoate ce e mai bun din el – adică creativitatea”, 
Daniel David, psiholog
 
Românii cu spiritul de turmă, americanii cu disciplina
 
Astfel, dacă se iau în calcul cele 5 trăsături ale profilului psihologic avem urmatoarele formule: 
„Extraversiunea  este fără diferenţe semnificative între americani şi români, ambii fiind calzi în relaţiile interumane. Cu precizarea că o componentă a extraversiunii, spiritul gregar sau spiritul de turmă, cum îl numea academicianul Constantin Rădulescu-Motru, este mai ridicat la români decât la americani”, a precizat David.
Deschiderea psihologică este mai ridicată la americani decât la români – însemnând că românii acceptă mai greu schimbarea, dar şi că sunt mai legaţi de tradiţii şi de autoritatea care le reprezintă. 
Conştinciozitatea este mai ridicată la americani decât la români, primii fiind mai ordonaţi şi mai disciplinaţi. Totuşi, americanii pot avea o flexibilitate mai redusă faţă de reguli, adică să privească regulile înr-un mod rigid, nu doar serios. Agreabilitatea este mai ridicată la americani decât la români, aceştia având mai multă încredere în oameni, dar care îi poate face uneori prea maleabili şi ascultători, în timp ce românii sunt mai suspicioşi, dar pot fi şi mai ambiţioşi. 
Nevroticismul este mai ridicat la români decât la americani, primii având o flexibilitate afectivă mai mare, care se poate manifesta însă şi ca instabilitate afectivă. 
 
„Este sarcina unei noi generaţii de intelectuali (definită nu prin vârstă, ci prin valorile asumate!) de a construi un nou „Ethos” al poporului român, care să folosească maximal potenţialul din profilul psihologic de adâncime, determinând printr-un context socio-cultural modern un profil psihologic de suprafaţă care să ne transforme într-un popor fericit şi respectat, cu contribuţii cheie la civilizaţia umană”, 
Daniel David, psiholog
 
Ion versus John
 
„Dacă ar fi să facem comparaţie între Ion şi John, ca personaje modale ale românilor şi americanilor, sub aspectul structurilor de personalitate de bază, Ion ar putea fi (1) cald în relaţiile personale, cu spirit gregar, dar şi mai puţin autonom, (2) care acceptă greu schimbarea, legat astfel de tradiţii şi autoritatea care le reprezintă, (3) este mai indisciplinat, dar şi mai boem/creativ ; (4) suspicios, dar şi mai ambiţios, şi (5) mai flexibil din punct de vedere afectiv, dar şi cu risc spre instabilitate afectivă”, a precizat Daniel David. Precizăm că este vorba despre un Ion care trăieşte în România, întrucât multe dintre aceste trăsături se pot schimba odată cu încadrarea într-un alt mediu. Provocarea românilor în acest context este să-şi optimizeze, prin modele culturale şi prin politici publice, potenţialul psihologic. „Este sarcina unei noi generaţii de intelectuali (definită nu prin vârstă, ci prin valorile asumate!) de a construi un nou „Ethos” al poporului român, care să folosească maximal potenţialul din profilul psihologic de adâncime, determinând printr-un context socio-cultural modern un profil psihologic de suprafaţă care să ne transforme într-un popor fericit şi respectat, cu contribuţii cheie la civilizaţia umană”, a concluzionat David. 
 
Citeşte şi
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările