„Declaraţia de la Cluj“, citită în faţa a mii de clujeni, are pagină de Facebook

„Declaraţia de la Cluj“, citită în faţa a mii de clujeni, are pagină de Facebook

„Declaraţia de la Cluj“, documentul citit cu două zile înainte de alegerile din 16 noiembrie în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca a fost urcat pe Facebbok FOTO: Facebook

„Declaraţia de la Cluj“, citită în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, în seara zilei de vineri, 14 noiembrie, în faţa a mii de oameni, are pagină de Facebook.

Ştiri pe aceeaşi temă

Organizatorii protestului din 14 noiembrie din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca au creat, pe Facebook, o pagină numită „Declaraţia de la Cluj“, unde lumea poate să-şi exprime liber ideile. Tot acolo au postat textul integral al proclamaţiei.

Textul proclamaţiei, luat de pe Facebook:

„Declaraţia de la Cluj

Noi, cetăţeni ai Municipiului Cluj-Napoca, reuniţi în 14 noiembrie 2014, în Piaţa Unirii, afirmăm că sunt esenţiale pentru România şi cerem viitorului Preşedinte şi întregii clase politice să-şi asume următoarele puncte:

1. Drepturi cetăţeneşti. Respectarea fără rezerve şi consolidarea dreptului nostru la liberă exprimare, la protest şi la vot, inclusiv la votul prin corespondenţă pentru diaspora.

2. Reformă politică. Reformarea clasei politice şi a legislativului prin reducerea numărului de parlamentari, înlesnirea formării de noi partide şi facilitarea legiferării prin iniţiativă cetăţenească. Limitarea numirilor politice în instituţii la nivelul secretarilor de stat.

3. Justiţie. Respectarea separării puterilor în Stat prin excluderea oricărei imixtiuni a politicului în activitatea judiciară. Respingerea imediată a proiectelor de lege privind graţierea şi amnistia şi renunţarea la orice iniţiative legislative în acelaşi sens. Limitarea imunităţii demnitarilor exclusiv la declaraţiile politice; eliminarea oricărei discriminări între aceştia şi restul cetăţenilor, inclusiv în ceea ce priveşte reţinerea, arestarea şi percheziţia (prin eliminarea Art. 72, alin. 2 din Constituţie); alegerea prin vot direct a Avocatului Poporului.

4. Sănătate. Respectarea dreptului cetăţenilor la sănătate şi finanţarea eficientă a sistemului sanitar. Alocarea a 6% din PIB pentru Ministerul Sănătăţii şi separarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de bugetul consolidat. Asigurarea în mod real şi continuu a accesului populaţiei la medicamente, inclusiv cele compensate. Stoparea exodului cadrelor medicale prin asigurarea unei salarizări la nivelul pregătirii şi responsabilităţii acestora.

5. Educaţie şi cercetare. Recunoaşterea importanţei acestor două domenii şi stimularea lor prin respectarea legii: alocarea imediată şi efectivă a 6% din PIB pentru educaţie, respectiv a 1% pentru cercetare. Remunerarea cadrelor didactice şi a cercetătorilor la un nivel corespunzător cu importanţa acestora în societate.6. Mediu şi resurse naturale

Recunoaşterea problemelor de mediu ca fiind de domeniul siguranţei naţionale. Garantarea accesului tuturor cetăţenilor la resursele vitale fundamentale: apă, aer curat, surse de hrană. Interzicerea completă, pe teritoriul României, a procedeului de cianurare în minerit, a fracturării hidraulice în industria gazelor de şist şi a organismelor modificate genetic în agricultură. Oprirea imediată a defrişărilor ilegale şi declanşarea reîmpăduririlor la scară naţională.

7. Viaţă socială şi comunitară. Încetarea imediată şi completă a oricărui discurs de tip separatist, a discriminării şi instigării la ură pe criterii etnice, rasiale, de clasă, statut social, opţiune religioasă sau politică. Aici sau peste hotare, suntem cu toţii cetăţeni ai României; proiectul de ţară este al nostru. Rămânem solidari şi atenţi la comportamentul clasei politice şi al decidenţilor. La 25 de ani de la Revoluţia Română, reafirmăm valorile acesteia şi avertizăm că nu mai tolerăm nicio trădare a intereselor noastre legitime“.

Cum s-a „născut” Declaraţia de la Cluj
 
Declaraţia fost citită de Ion Pop Curşeu, cadru didactic de la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

„Declaraţia s-a născut în urma a zeci de solicitări primite după primul miting, de săptămâna trecută, adresate celor care au participat şi la protestele de anul trecut, cu Roşia Montană, în care se cerea evidenţierea caracterului civic al manifestaţiei, de solidaritate cu diaspora şi de apărare a drepturilor civice. A fost şi o reacţie la adresa afirmaţiilor conform cărora primul protest de la Cluj ar fi fost unul partinic. Mesajele au venit atât din Cluj, dar şi de la numeroşi prieteni din diaspora. Au fost două puncte comune în aceste mesaje: mobilizarea pentru a participa la vot şi atenţionarea clasei politice că indiferent cine va câştiga alegerile, societatea civilă nu va mai putea fi ignorată. A fost un prim draft asupra căruia s-a discutat aproape toată săptămâna, atât în cadrul unor întâlniri, cât şi în online, la care au participat sau au fost consultate alte zeci de persoane. Practic, s-a încercat sintetizarea tuturor solicitărilor societăţii civile din ultimii ani – de la cele legate de reformarea clasei politice, la cele anti-corupţie, protecţia mediului şi dreptul la o viaţă sănătoasă, consultarea şi implicarea societăţii civile în luarea deciziilor politice, solidaritate. Forma finală a fost terminată către dimineaţa de vineri, pentru a putea fi şi multiplicată”, a declarat pentru „Adevărul” unul dintre organizatori.
 
Protestul celor peste 10.000 de persoane care au ieşit în stradă în capitala Ardealului a fost comprimat într-un filmuleţ de câteva minute, „This is Cluj“, care aduce în atenţie "Declaraţia de la Cluj". Filmuleţul - mai jos - a fost accesat de zeci de mii de oameni în câteva ore şi a devenit viral.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: