De ce a intrat în greva foamei un fost director de teatru din Cluj-Napoca. Dedesubturile financiare şi politice

Emanuel Petran, în cea de-a 6-a zi de grevă a foamei. FOTO: Arhivă personală

Actorul Emanuel Petran, fost director al Teatrului de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca, a intrat, astăzi, în cea de-a 6-a zi de grevă a foamei. El protestează deoarece susţine că şi-a pierdut funcţia în urma unei evaluări trucate. Vakar Istvan, vicepreşedintele CJ Cluj, susţine că va respecta decizia instanţei.

Emanuel Petran, actor al Teatrului Naţional Cluj-Napoca, regizor şi fost director al Teatrului de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca a intrat, în data de 4 mai, în greva foamei, la aproximativ un an de la momentul în care şi-a pierdut funcţia. 

După ce a condus opt ani instituţia, în mai 2021, Petran a obţinut o notă sub 9 la evaluarea pe care i-a făcut-o comisia desemnată de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj – instituţia căreia îi este subordonat Teatrul de Păpuşi Puck.

După ce a considerat timp de opt ani că Emanuel Petran a avut rezultate excelente în activitatea sa de manager, de data aceasta, a fost notat cu 8,86, ceea ce echivalează cu o demitere. Dacă ar fi luat peste nota 9, contractul de management i s-ar fi prelungit automat, însă acum se va organiza concurs. 

Considerând că evaluarea a fost nelegală, Petran a acţionat în judecată Consiliul Judeţean şi a obţinut câştig de cauză în primă instanţă. Cauza se judecă în faza apelului şi fost director a cerut şi a obţinut strămutarea dosarului. 

„Jocul e aşa, câştigi primă instanţă, iar la apel dosarele ajung la judecătorii lor şi pierzi”, a explicat Petran. Actorul crede că la Cluj va pierde procesul deoarece a ajuns la un complet de judecători, care l-ar fi condamnat, pe nedrept, într-un alt dosar. Procesul a fost strămutat în Oradea.

Petran a declarat pentru „Adevărul” că demiterea a venit în urma unei campanii împotriva sa, pornită din vara anului 2020, şi care a avut în centru refuzul de a accepta o donaţie din fondul Guvernului Ungariei - Bethlen Gabor. 

Scandalul Bethlen Gabor

Petran a explicat scandalul Bethlen Gabor, de la care ar fi pornit acest conflict. „O asociaţie numită „Apropo” a venit şi a discutat cu mine despre un proiect pe fondurile Bethlen Gabor. Actorul Urmanczi Eugen este angajatul teatrului şi preşedintele acestei asociaţii. După o discuţie prealabilă, eu, teoretic, am fost de acord şi am solicitat un proiect transparent”, povesteşte Petran. 

După un timp, asociaţia, fără să consulte conducerea teatrului, a aplicat pentru o finanţare şi a obţinut circa 43.000 de euro. „Preşedintele asociaţiei mi-a zis că o să doneze teatrului o sumă de bani din fondurile Bethlen Gabor. Eu nu am înţeles cum o să doneze această sumă de bani din moment ce teatrul apare partener la Budapesta, pe fondurile Betleem Gabor, dar eu nu am semnat niciun contract în acest sens”, explică Petran. 

În plus, fostul director susţine că donaţia despre care vorbea Urmanczi consta în bunuri şi obiecte în valoare de circa 1.000 de euro. „Oficial, proiectul era în valoare de 43.000 de euro, iar Asociaţia „Apropo” făcea o donaţie infimă. Ce se întâmpla dacă peste câţiva ani venea Curtea de Conturi şi întreba: „Unde sunt acei bani?” Noi nu ceream decât ca acest proiect să se desfăşoare transparent”, a detaliat Petran.

În august 2020, cu circa o lună înaintea alegerilor locale, reprezentanţii Asociaţiei „Apropo” şi preşedintele Csoma Botond, candidatul Uniunii pentru postul de primar al oraşului, participau la o conferinţă de presă comună. Petran a fost acuzat că discriminează secţia maghiară a Teatrului, care nu ar avea posibilitatea să pună în scenă la fel de multe spectacole precum cea română şi nu ar avea acces la deplasări în străinătate. 

Pe acest fond, Csoma Botond a prezentat un punct din agenda sa electorală: înfiinţarea unui teatru de păpuşi în limba maghiară.

Petran a făcut sesizare la Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD), care a concluzionat că nu există niciun fel de discriminare. 

Şase motive pentru care a intrat în greva foamei

Petran a sintetizat şase motive pentru care a intrat în greva foamei: 

„1. Cu toate că realizările mele ca manager în cei opt ani de mandat au fost excelente, la evaluarea finală a celui de-al doilea mandat de manager, am fost notat cu o notă care nu reflectă realitatea obiectivă a realizărilor fiind înlăturat după o evaluare trucată.

2. Mai mult, mi s-au înscenat nişte dosare, în care, nemaifiind manager, nu am mai putut să mă apăr, atârnând asupra mea posibilitatea de a-mi vinde casa ca să plătesc nişte sume care în regres, s-ar fi întors împotriva mea. 

3. Tot acest demers infracţional a fost susţinut de Comisia de evaluare, care a făcut evaluarea nerespectând procedurile de evaluare într-un mod flagrant. Comisia a fost formată din doi membrii UDMR marcanţi, care în loc să respecte procedurile de evaluare, au dat curs scandalurilor create artificial de către etnici maghiari, apropiaţi lor, prin acuzaţii de discriminare la adresa mea, acuzaţii care au fost infirmate de către Consiliul Naţional pentru Combaterea discriminării, condus de către un maghiar, domnul Csaba Asztalos. De fapt, miza reală a fost controlul banilor veniţi din fondurile Bethlen Gabor, Ungaria a cărui beneficiar era Teatrul de Păpuşi Puck, secţia maghiară, nu persoanele fizice care au pornit scandalurile, sprijinite de către UDMR şi preşedintele său, deputatul Csoma Botond.

4. Mai mult, domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe de profesie avocat, legalizează această evaluare fraudată, deşi recunoaşte realizările pe care le-am avut, avansând şi dumnealui public teoria plângerilor şi a scandalurilor, deşi semnase cu propria mână actele Corpului de control, prin care luase la cunoştiinţă că acele plângeri împotriva mea au fost neîntemeiate.

5. Dosarele care ajung în instanţele din Cluj, susţin aceste fraude evidente, arătând clar legătura dintre atacatori executanţi-politic-justiţie. Va trebui să plătesc zeci de mii de euro pentru dosare înventate, care au fost trucate în justiţie.

6. Timp de doi ani viaţa mea şi a familiei mele este făcută praf. După deschiderea primului dosar împotriva mea, sunt monitorizat cu metode specifice serviciilor de informaţii, pentru a nu mai opune rezistenţă şi pentru a ceda benvol libertăţile şi drepturile mele, punându-mi-se în pericol sănătatea şi viaţa.” 

Cere demisii de onoare

Petran a declarat că după 6 zile de greva foamei se simte bine. El a susţinut că doreşte ca preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe şi vicepreşedintele Istvan Vakar, care a fost preşedintele Comisiei care l-a evaluat, „să-şi dea demisia, dacă dovedesc că au furat. O să le cer demisiile de onoare din funcţiile publice pe care le au. Viaţa mea va atârna de puterea lor de  a recunoaşte public că au fraudat.  Şi că au fost prinşi. Veţi vedea că mă vor lăsa să mor de foame sau să mă îmbolnăvesc, negociindu-şi postul lor în detrimentul vieţii mele. Asta, deşi va fi clar, dacă citiţi ceea ce ataşez,  că au furat.”

Vakar Istvan, vicepreşedintele CJ Cluj şi preşedintele comisiei care l-a depunctat pe Petran, susţine, pentru Adevărul, că va respecta decizia instanţei. „Nu aş vrea să comentez până ce sunt procese pe rol. Consider că nu a fost nedreptăţit cu nimic, chiar noi am apreciat munca coelgului nostru. Urma să organizăm un concurs (suspendat acum din cauza mai multor procese-nr), aşa cum e stipulat în lege. În rest, îmi pare rău pentru sănătatea lui. Merge pe tentă politică şi nu cred că are rost intrăm polmeici, discuţii. Ce se va decide în instanţă, aia vom face”.  

Vă mai recomandăm:

Teatru de păpuşi, în mijlocul unui scandal cu iz etnico-politic. „S-au făcut presiuni să accept o donaţie”

Wonder Puck, festivalul stradal pentru toată familia la care sunt aşteptaţi maeştri păpuşari din ţară