Cluj-Napoca, primul oraş din ţară în care se montează plăcuţe în limba latină, maghiara şi germană

Cluj-Napoca, primul oraş din ţară în care se montează plăcuţe în limba latină, maghiara şi germană

Inscripţia cu care vor fi întâmplinaţi cei care intră în Cluj-Napoca. FOTO: Primăria Cluj-Napoca

Intrarea în Cluj-Napoca va fi marcată de plăcuţe cu denumirea oraşului în patru limbi: MVNICIPIUM ÆLIVM NAPOCENSE, Cluj-Napoca, Kolozsvár şi Klausenburg. Municipalitatea a renunţat la proiectul de realizare a unor obeliscuri moderne, dar şi la procesul în care o asociaţie cerea montarea de plăcuţe în maghiară şi germană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primarul Emil Boc a anunţat, astăzi, într-o conferinţă de presă că pe indicatoarele de la intrarea în Cluj-Napoca va apărea denumirea istorică a Clujului, dar şi denumirile în limba română, maghiară şi germană. ”Această formulă sublinează dimensiunea istorică a oraşului nostru, din antichitate până în prezent, precum şi caracterul multicultural şi european al municipiului nostru. Soluţia propusă de Primăria reflectă o realitate istorică validată ştiinţific şi, nu în ultimul rând, este o soluţie care îşi propune în continuare să unească şi nu să dezbine comunitatea clujeană. Este o soluţie europeană a timpului prezent”, a precizat primarul Emil Boc.
   
S-a renunţat la turnuri 
 
După ce a plătit 16.000 de euro pentru un concurs de idei privind obliescurile de la intrarea în oraş, Primăria renunţă la proiectul câştigător – care prevedea amplasarea unor turnuri de 6 metri lungime pe 12 metri lăţime – care pe lângă rolul de indicator ar fi putut găzdui expoziţii sau alte evenimente. Motivul invicat de primar: municipaltiatea nu are terenuri la intrările în oraş şi ar fi fost nevoie de exproprieri pentru amplasarea acestor turnuri. Astfel, la intrările în Cluj-Napoca vor fi amplasate panourile standard prevăzute de lege. 

”Vom avea prima tablă care reflectă denumirea administrativă şi cea de-a doua tablă care reflectă dimensiunea istorică a municipiului Cluj-Napoca”, a spus Boc. (vezi dreapta) 
 

S-a renunţat la proces 

 
Primăria Cluj-Napoca a fost obligată să monteze plăcuţe bilingve – în română şi maghiară - la intrarea în oraş, conform hotărârii emise la finalul lunii februarie de Tribunalul Cluj.Dacă la aflarea deciziei, purtătorul de cuvânt al Primăriei a susţinut că se va face recurs, astăzi, Emil Boc a susţinut că se renunţă la proces. 
Argumentul pentru care Tribunalul Cluj a dat câştig de cauză Asociaţiei Minority Rights este însă Legea 215/2001, care prevede că „în localităţile în care ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi”.  Primăria Cluj-Napoca a argumentat că „potrivit datelor de la recensământul din anul 2011, populatia de etnie maghiara din municipiul Cluj-Napoca este de 15,7% din totalul populaţiei municipiului, rezultă ca la această dată nu sunt îndeplinite condiţiile legale stabilite prin art. 76 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 pentru amplasarea plăcuţelor oficiale bilingve, în limba română şi în limba maghiară, la intrările şi ieşirile tuturor drumurilor publice ale municipiului Cluj-Napoca”.  
Cu toate că astăzi, în Cluj-Napoca procentul de maghiari nu atinge pragul de 20%, Tribunalul a arătat că la data intrării în vigoare a legii era luat în considerare recensământul din 1992, conform căruia minoritatea maghiară avea o pondere de 23% din populaţie. „Ponderea cetăţenilor aparţinând minorităţii maghiare şi germane trebuia determinată prin raportare la recensământul efectuat în 1992 şi nu la recensământul aferent anului 2002, deoarece datele recensământului organizat în 2002 nu erau încă disponibile când a intrat în vigoare Legea 215 în 2001”, a arătat Tribunalul. 
 

Semnificaţia plăcuţei în latină

 
Primăria municipiului Cluj-Napoca a solicitat sprijin ştiinţific de specialitate Universităţii Babeş-Bolyai, care a numit o echipă de experţi pentru a recomanda modalitatea de inscripţionare multilingvă. Această comisie a propus pentru intrările în oraşul nostru indicatoare multilingve care să respecte criteriile menţionate şi care să cuprindă inclusiv prima denumire a oraşului Cluj-Napoca în calitate de municipiu. 
 
Formulele propuse sunt următoarele:
I. MUNICIPIUM AELIUM HADRIANUM NAPOCENSE 
Fondat de împăratul Hadrian (117 - 138 d.Hr.)
II. MVNICIPIUM ÆLIVM NAPOCENSE
ab imperatore HADRIANO conditum (117 - 138)*
*Acest rând reprezintă traducerea în limba latină a rândului al doilea din prima propunere. 
 

Argumentele comisiei

 
Argumentele comisiei de experţi în favoarea variantelor propuse sunt:
 
„Primul oraş declarat oficial municipiu, pe teritoriul de astăzi al României, a fost Clujul, cel mai probabil înainte de anul 124 d. Hr.

Numele său oficial, municipium Aelium Hadrianum Napoca sau municipium Aelium Napocense, a evoluat dintr-o aglomerare de colonişti civili romani sosiţi în primii ani de existenţă a provinciei şi aşezaţi foarte probabil într-un vicus, pe locul aşezării dacice Napuca. După Cluj, este pomenit municipium Aelium Drobetense (Drobeta Turnu Severin), care trebuie pus în relaţie directă cu podul peste Dunăre şi cu castrul auxiliar de pe malul nordic. Aceeaşi origine dintr-o aglomerare creată în jurul unui castru o avem şi pentru Romula (azi satul Celei, din Oltenia).
Astfel, în timpul împaratului Hadrian (117-138) s-au creat sigur două oraşe, Napoca (Cluj-Napoca) şi Drobeta (Drobeta Turnu Severin), amândouă primind titlul de municipium. Napoca a primit dreptul municipal, probabil, înainte de anul 124. El s-a dezvoltat pe locul unei vechi aşezări dacice, amintită, fără precizarea situaţiei sale juridice, încă în anii 107-108 în cunoscutul miliar (marcator a o mie de paşi, similar bornelor kilometrice de azi) de la Aiton.
Clujul este primul municipiu din România actuală care a făcut parte, în urmă cu aproape două milenii, din Imperiul Roman, adică dintr-o imensă structură statală care a reprezentat prima încercare de integrare europeană, asiatică şi nord-africană, de la Oceanul Atlantic până la Tigru şi Eufrat şi din ceţurile reci ale Britaniei până în nisipurile fierbinţi ale Africii. De aceea, amintirea acelui timp revolut este încă foarte actuală şi, tot de aceea, acel vechi nume latinesc trebuie rememorat mereu şi cunoscut de toate generaţiile succesive”.
Comisia de experiţi - Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie; Prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române; Prof. univ. dr. Radu Ardevan.
    
Acordarea titlului de municipiu pe timpul lui Hadrian dovedeşte că aici se formase un puternic nucleu de cetăţeni romani, unii colonizaţi probabil încă de pe timpul lui Traian, alţii aşezaţi după aceea. Napoca este un oras civil prin excelenţă, înflorirea lui se datorează, în primul rând, poziţiei sale geografice, oraşul fiind situat în mijlocul unui teritoriu agricol fertil şi la intersecţia mai multor drumuri. În afară de drumul imperial, care venea de la Potaissa şi continua spre nord, la Porolissum, un drum pornea de aici spre castrul de la Gilău şi mai departe spre cel de la Bologa, pe Crişul Repede, iar altul cobora pe Someşul Mic în jos până la castrul de la Gherla şi la castrele de pe Someş. Napoca este oraşul unor bogaţi proprietari de pământ, dar şi un centru meşteşugăresc de mare însemnătate. Aici îşi avea reşedinţa procuratorul Daciei Porolissensis. Pe timpul lui Marcus Aurelius (161-180) sau, cel mai târziu, în vremea lui Commodus (180-192), oraşul e ridicat la rangul de colonia, după cum rezultă din numele colonia Aurelia Napocensis, atestat de inscripţii.”
 
Citeşte şi
 
 

 

Așa vor arăta turnurile de la intrările principale în Cluj-Napoca, conform propunerii câștigătoare ce aparține biroului individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae. FOTO: Primăria Cluj-Napoca

Imagini din aceeasi galerie
  • Așa vor arăta turnurile de la intrările principale în Cluj-Napoca, conform propunerii câștigătoare ce aparține biroului individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae. FOTO: Primăria Cluj-Napoca
  • Așa vor arăta elementele de mobilier urban, conform propunerii câștigătoare ce aparține biroului individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae. FOTO: Primăria Cluj-Napoca
  • Așa vor arăta turnurile de la intrările principale în Cluj-Napoca, conform propunerii câștigătoare ce aparține biroului individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae. FOTO: Primăria Cluj-Napoca
  • Așa vor arăta elementele de mobilier urban, conform propunerii câștigătoare ce aparține biroului individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae. FOTO: Primăria Cluj-Napoca
  • Așa va arăta intrarea în oraș conform hotărârii Tribunalului Cluj. 
  • Așa ar trbui să arate inrarea în Cluj-Napoca conform cererii Asociației Minority Rights. 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: