Pământul cere apă. Recoltele din Bărăgan, pârjolite de secetă
0
Arşiţa a crăpat pământul şi a uscat plantele. Culturile, pârjolite de secetă, cer apă. În Bărăgan, în multe zone, recoltele sunt compromise. În lunca Dunării, afectată în primăvară de inundaţii, fermierii aproape că n-au ce culege, în timp ce la Lehliu, de exemplu, grâul este mai bun decât cel din 2014.
Cele mai afectate localităţi de secetă sunt Grădiştea, Ciocăneşti, Dichiseni, Mănăstirea, Borcea. Conford Direcţiei Agricole Călăraşi, peste 8.200 de hectare sunt calamitate. Dionisie Tomescu, directorul instituţiei spune că se fac verificări în teren pentru a se întocmi acte pentru suprafeţele calamitate, urmând ca situaţia să fie centralizată şi tranasmisă Ministerului Agriculturii.
“Guvernul va notifica Uniunea Europeană pentru a solicita asistenţă financiară pentru a putea despăgubi fermierii. Încă nu ştim nimic de ajutoarele de minimis. Probabil după rectificarea bugetară din octombrie, dacă vor mai rămâne bani, se vor acorda.”, explică Tomescu.
Grâu mai bun decât în 2014, la Lehliu
În alte zone din judeţul Călăraşi, fermierii de bucură de o recoltă bogată. Pământul a avut umiditate suficientă din iarnă, iar ploile căzute în primăvară au ajutat plantele să nu moară de sete.
“Am început recoltatul la grâu. Am însămânţat 560 ha şi estimăm 5-5,5 t/ha. La mine, producţia medie este la fel ca cea de anul trecut. În Că-lăraşi, în zona Lehliu, grâul este mai bun cali¬tativ decât cel de anul trecut. Am făcut o probă şi are proteină de 13,6. Anul trecut am avut proteină între 11 şi 12. Un grâu de panificaţie acum ar trebui să aibă un preţ de 0,8 lei/kg. Dacă preţurile se men¬ţin peste 0,7 lei/kg, reuşim să ne scoa-tem investiţia. Cu subvenţia pe care o primim, reuşim să recuperăm investiţia. Dar acum este dificil pentru că a interve¬nit concurenţa dintre arendaşi. Stabilesc arenda mare şi dacă preţul nu mai creşte, ne vom descurca greu. Poate chiar venim şi cu bani de acasă”, explică Gheorghe Gurlui, reprezentantul Agri-Sol.
Peste 12.000 de hectare, calamitate
Din decembrie şi până la începutul lunii mai, în judeţul Călăraşi, vremea rea a făcut pagube importante. Ploile şi gerul au pus la pământ tot ce-au întâlnit în cale. Cele mai multe stricăciuni au fost la grâu, rapiţă şi orz, în zonele: Boianu – Sticleanu, Borcea de Sus, Călăraşi – Raul, Unirea – Jegălia – Gâldău, Terasa Călăraşi, Greaca – Argeş – Chirnogi, Olteniţa – Surlari – Dorobanţu, Valea Dâmboviţei, comuna Roseţi.
Bărăganul a avut de suferit din cauza precipitaţiilor abundente care au creat adevărate lacuri pe câmpurile din Lunca Dunării. Umiditatea excesivă a compromise peste 12.000 de hectare de culturi agricole şi a făcut imposibilă însămânţarea în campania de primăvară.
„Nu putem spune că stăm rău, deşi se putea şi mai bine, însă în mod mod sigur nu o să fim în situaţia de a avea producţii care nu pot să ne asigure necesarul de consum. Toate fermele vegetale care au aplicat tehnologii nu vor avea probleme, însă pentru cei care nu au avut utilaje şi dotări corespunzătoare producţiile nu vor fi în acest an prea îmbucurătoare”, spune Aurelian Dobre, fermier din comuna Ciocăneşti.
Cea mai mare producţie din ultimii 20 de ani
„ Avem multă iarbă verde. Asta e situaţia. În unele zone s-a mai reuşit câte o cultură, însă umiditatea în exces nu ne-a permis prea multe lucrări. Este foarte dificil, avem peste 12.000 de hectare calamitate în tot judeţul”, spuneau reprezentanţii Direcţiei Agricole Călăraşi, la începutul campaniei de primăvară.
Anul trecut, în Bărăgan porumbul şi rapiţa au fost vedetele din câmp. Recoltele neaşteptate au umplut silozurile. La rapiţă, deşi s-a estimat o producţie excepţională, de 4.500 kg/ha, o ploaie torenţială a „furat” recolta din mâna fermierilor. Chiar şi aşa, s-au strâns peste 2.800 kg/ha. Şi porumbul a adus satisfacţii uriaşe, peste 9.400 kg/ha au recoltat agricultorii din Bărăgan, o producţie cum nu s-a mai văzut în ultimii 20 de ani.
Veşti rele de la meteorologi
Specialiştii în meteorologie nu aduc veşti bune nici pentru următoarele luni. Seceta va pârjoli pământul şi în spetembrie, iar temperaturile vor fi cu mult mai mari decât media multianuală. Cantităţile lunare de precipitaţii vor avea o tendinţă spre deficit în majoritatea regiunilor, exceptând centrul şi nordul ţării unde acestea pot fi apropiate de mediile climatologice.
Vă recomandăm şi:
Idei de afaceri mici în agricultură
Fonduri europene 2015. Soluţia pentru a obţine bani mai uşor în agricultură
Se încarcă comentariile...
