Pe ruinele unei foste fabrici se va construi cea mai înaltă clădire din Braşov, dar şi zece blocuri de locuinţe

Pe ruinele unei foste fabrici se va construi cea mai înaltă clădire din Braşov, dar şi zece blocuri de locuinţe

După ce a cumpărat în urma cu doi ani terenul de 10 hectare de pe strada Carpaţilor, unde a funcţionat pe vremuri fabrica Prefa, dezvoltatorul imobiliar Urban Invest a demarat şi partea de documentaţie pentru construcţia noului ansamblu rezidenţial.

Ştiri pe aceeaşi temă

Planul dezvoltatorului imobiliar este de a amenaja o nouă zonă rezidenţială şi de birouri pe terenul care a rămas pârloagă de mai mulţi ani, după ce vechea fabrică a fost demolată. Recent, Primăria Braşov a emis certificatul de urbanism pentru proiect, fiind de altfel documentul premergători obţinerii autorizaţiei de construcţie. De asemenea, proiectul a fost avizat din luna mai în ceea ce priveşte circulaţia, în conformitate cu acest aviz urmând să se efectueze, mai întâi, o serie de lucrări de degajare şi nivelare a terenului. Ţinând cont că fostul proprietar a executat demolările doar până la nivelul solului, este necesară şi demolarea fundaţiilor rămase de la fostele hale şi clădiri administrative ale fabricii.
 
În conformitate cu proiectul, pe acest teren ar urma să se ridice un nou ansamblu care va cuprinde 10 blocuri, unde vor exista atât locuinţe, cât şi spaţii de birouri, spaţii comerciale, centre educaţionale, dar şi alte funcţiuni complementare.  Totodată, Urban Invest intenţionează să construiască pe latura dinspre strada Carpaţilor şi cel mai înalt imobil din Braşov, cu o înălţime maximă de 24 de etaje, dar şi trei subsoluri.
 

Un turn cu 30 de etaje, în planurile fostului proprietar

 
Terenul acestei fabrici a aparţinut companiei BJJ Proiecte Imobiliare, controlată de omul de afaceri amrican Jonathan Mann. Acesta plătise în 2007 numai puţin de 50 de milioane de euro pentru a cumpăra terenul de la afaceristul braşovean Ion Neculaie. Americanul avea planuri mari în Braşov, unde intenţiona să construiască 10.000 de apartamente noi, în planul iniţial fiind prevăzut şi un bloc cu peste 30 de nivele. Piraeus Bank avea de recuperat 34,8 milioane de euro de pe urma acestui proiect imobiliar, însă banca a fost acceptată în tabelul definitiv al creanţelor doar cu suma de 17,4 milioane euro, deoarece, conform legii, creditorul garantat nu poate înscrie o creanţă mai mare decât valoarea activelor pe care le are debitorul. Piraeus a vândut terenul pentru a-şi recupera banii, tranzacţia imobiliară fiind parafată cu Urban Invest.
 
Citeşte şi:
 
 
citeste totul despre: