Prima zi de şcoală în comuna cea mai săracă din România. „Budele astea sunt fără apă, fără colac. Primarul a băgat apă doar la el şi la Primărie”
0
Elevii din Dimăcheni au început şcoala fără apă şi cu toalete în fundul curţii, vechi de peste o jumătate de secol. Primarul candidează pentru al şaselea mandat şi se consolează că şi el a învăţat la fel, în timp ce părinţii sunt speriaţi că micuţii se pot îmbolnăvi.
Înfiinţată în 2004 prin desprinderea a trei sate de comuna Corlăteni, comuna Dimăcheni, aflată la 30 de kilometri de municipiul Botoşani, este una dintre cele mai sărace comune din România şi este ruptă de lume. Ca să ajungi acolo, trebuie să înfrunţi gropi, hârtoape şi drumuri de pământ. În cele trei cătune din mijlocul câmpiei trăiesc în jur de 1300 de suflete, iar în comună nu există, după cum mărturisesc cu dezinvoltură autorităţile locale, niciun agent economic, aşa că localnicii trăiesc din agricultura de subzistenţă şi din munca cu ziua.
De aproape 20 de ani, copiii din comuna Dimăcheni sunt nevoiţi să înceapă şcoala într-o clădire fără gard şi, cel mai grav, cu o latrină veche de mai bine de jumătate de secol, aflată în fundul curţii. Astăzi, copiii de clasele I-VIII ale Şcolii Gimnaziale Dimăcheni au început cursurile, după o aşteptare de şase luni, în aceleaşi condiţii de Ev Mediu, cu un WC dărăpănat, cu apă de băut adusă de acasă şi cu mâini spălate la lighean.
WC din 1968 şi ligheane cu apă de la fântână
La Şcoala Gimnazială Dimăcheni învaţă 200 de elevi, din care 50 de preşcolari. În rapoartele oficiale, şcoala a început la Dimăcheni conform scenariului verde. Adică îndeplineşte criteriile de siguranţă la COVID-19. În realitate, la şcoala Dimăcheni nici măcar nu există apă curentă, fiind adusă de muncitori necalificaţi cu bidoanele din fântâni şi de la o cişmea din apropiere. Elevii se spală la recipiente de tablă cu robinet, la fel ca acum 40-50 de ani, iar la toaletă merg în curtea şcolii, la o latrină veche, din 1968, o construcţie dărăpănată, cu aspect insalubru şi cu găuri în pardoseală.
Aşa arată toaletele din curte FOTO Cosmin Zamfirache
„Din păcate, aceasta este realitate. Şi elevii, şi profesorii merg la toaletă acolo, în curte. Cu forţele noastre proprii am încercat să dezinfectăm şi să aducem cu muncitorii necalificaţi apă, pentru a fi permanent în rezervoare. Avem dezinfectanţi, coşuri cu capac. Ne străduim pe cât posibil să fie ok. Localitatea nu are apă curentă“, spune Ana Maria Ilaş, directorul şcolii. Mai mult, apă potabilă nu există în apropiere, iar elevii vin cu sticluţele de acasă. „I-am dat apă de acasă. Nu este apă deloc aici. De la lighean nu poate să bea. WC-ul este din 1968. Îmi este frică să nu cadă fetiţa, acolo în găurile alea, că este micuţă. Nu este normal, dar ce pot face? Trebuie să înveţe“, spune mama unei fetiţe de clasa pregătitoare.
Apă, doar la primărie şi acasă la edil
Părinţii sunt revoltaţi de această situaţie şi, totodată, speriaţi că cei mici se pot îmbolnăvi. Spun că aşteaptă de 20 de ani ca autorităţile locale să facă un WC la şcoală, să aducă apă, măcar prin puţuri de mare adâncime, şi să le asfalteze drumurile. „Budele alea sunt fără apă, fără colac, fără nimic. Merg săracii aşa la toaletă, că se scapă pe ei. A venit nepotul meu plin pe papuci de mizerie de la baie. Primarul are 20 de ani de Primărie. Apă a făcut numai la dânsul acasă şi la Primărie. Are o toaletă şi o bucătărie la Primărie de toată frumuseţea şi copiii noşti merg în mizeria aceea. Doar dă din umeri. L-am votat că tot am promis. Acuma a venit cu un peşte pe la fiecare casă. Păi cine-l mai votează pe el acuma pentru un peşte dacă copiii merg la catastrofa aia?, spune Maria Panţiru.
Toaletele şcolii FOTO Cosmin Zamfirache
Într-adevăr, Primăria din Dimăcheni este dotată la standarde moderne. Are toalete încăpătoare, cu faianţă şi gresie, dar şi alimentate cu apă. Pe deasupra, este renumită în sat şi bucătăria de la Primărie, acolo unde se pregătesc bucatele de protocol sau iau masa bugetarii.
„Aşa am făcut şi eu şcoală“
În timp ce la şcoală elevii şi profesorii se îngrămădesc în latrina din curte sau se spală cum pot pe mâini, primarul Ştefan Cojocaru, care este la cârma localităţii de 20 de ani, de la înfiinţarea ei, se pregăteşte de al şaselea mandat. Pentru lipsa investiţiilor, edilul dă vina pe politică şi pe sărăcia din comună. „Este o comună grea, cu multă sărăcie, fără agenţi ecomici. Pe deasupra, au fost şi piedicile politice“, spune Ştefan Cojocaru.
Toaletele Primăriei FOTO Cosmin Zamfirache
Este primar PSD, partid dominant de aproape 30 de ani în judeţul Botoşani. Pentru condiţiile de la şcoală spune cu seninătate că aşa a făcut şi el şcoala şi precizează că a primit bani de la stat pentru a face toaletele, dar s-a împotmolit la o autorizaţie ISU pentru securitate la incendii. După 20 de ani de Primărie, abia anul acesta s-a gândit să facă toalete moderne la şcoală. În condiţiile actuale, mulţi părinţi spun că atunci când dă frigul îşi vor ţine copiii acasă. ”Dar la ce să-l aduc? Sunt boli de sezon, răcesc pe capete acolo, cu apă la lighean. Şi unde se duce copilul la WC-ul ăla, pe frig?!”
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Se încarcă comentariile...
