Cine a fost cel mai bogat om al Antichităţii. Prin ţara lui curgea aurul şi argintul

Cine a fost cel mai bogat om al Antichităţii. Prin ţara lui curgea aurul şi argintul

O reprezentare târzie a lui Croesus FOTO ro.efferit.com

Regele unui regat din Asia Mică a fost cel mai bogat monarh din antichitate şi unul dintre cei mai avuţi din antichitate. Bogăţia sa era atât de mare încât a ajuns proverbială până astăzi. Regatul său era totodată un mare centru cultural al antichităţii clasice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Croesus este sinonim cu bogăţia. Dacă vrem să spunem despre cineva că este putred de bogat, precizăm că ”este bogat precum Croesus”. Iar acest personaj ajuns deja legendar în materie de bogăţie, a fost un om în carne şi oase care a trăit în Asia Mică cu 500 de ani înainte de Hristos. 

Mai precis, a fost rege al Lydiei, un regat prosper din Asia Mică. Croesus şi-a fascinat contemporanii cu averile sale şi totodată a fost un pion politc şi cultural foarte important atât pentru lumea greacă dar şi pentru cea din Asia Mică.

Regatul pe unde curgea aurul şi argintul
 
Lydia a fost un regat antic situat în vestul Asiei Mici. Acum 2000 de ani, adică în anul 500 îHr, Lydia era un pol al bogăţiei în lumea antică. Lydia, alături de alte regate din Asia Mică era o rămăşiţă din vechiul imperiu hittit. Faţă de alte regate din aceeaşi regiune, Lydia avea un uriaş avantaj geografic. Mai precis era străbătut de râul Pactolus. Acesta era renumit pentru depozitele sale de electrum, un aliaj de aur şi argint. Datorită acestei bogăţii constante, lidienii au reuşit să ridice unul dintre cele mai impozante oraşe ale lumii antice, oraşul Sardis. Aici electrum era rafinat în aur şi argint. 

De altfel la Sardis se găseau cele mai bune rafinării de metal preţios. În acest context este uşor de ghicit, cum de Lydia a devenit un punct al bogăţiei şi al îndestulării. Cercetările arheologice efectuate în Sardis au scos la iveală imaginea unei metropole extrem de bogate. Se spune că regele Lydiei, Gyges este cel care a bătut primele monede ale lumii antice, din argint şi aur, metale prezente la discreţie în capitala regatului. Cel care avea să ofere strălucire totală acestui regat asiatic a fost însă regele Croesus. A fost de altfel şi ultimul rege al Lydiei. Croesus a început să domnească în anul 560 îHr şi era fiul regelui Alyattes şi al unei femei din Caria. Provenea dintr-o familie de uzurpatori dar Croesus s-a dovedit a fi cel mai bun rege al Lydiei.
 
Un rege bogat şi puternic
 
Croesus a ajuns rege la 35 de ani. A sporit bogăţia regatului atât prin extracţiile miniere şi înmulţirea rafinăriilor dar şi prin dezvoltarea comerţului. Lidienii au ajuns cunoscuţi în toată lumea antică pentru spiritul lor practic şi mercantil. În special erau renumiţi în lumea greacă, specializată la rândul său în comerţ. Se spune că Croesus a fost primul străin care a intrat în contact cu lumea greacă. Pe lângă faptul că era bogat Croesus dorea să se şi laude cu asta. Mai ales pentru a spori prestigiul regatului său şi pentru a deschide noi rute comerciale. Aşa s-a făcut că în Sardis au ajuns cei mai importanţi oameni ai vremurilor sale. Inclusiv renumitul legiuitor atenian, Solon. 

Toţi au fost impresionaţi de bogăţia şi frumuseţea capitalei sale. Uriaşele averi, Croesus a început să le investească în armată. După bogăţia urma puterea politică. Croesus a devenit unul dintre cei mai puternici oameni din Mediterana. Armatele sale au reuşit să cucerească toate regatele din Asia Mică şi mai apoi să supună toate cetăţile greceşti de pe ţărmurile vestice ale Asiei Mici. ” Stăpânirea lui se întindea asupra tuturor neamurilor de la vest de râul Halys. Era primul străin care a intrat în contact direct cu grecii, atât prin cucerire cât şi prin alianţă. I-a forţat pe ionieni, pe eolieni şi pe dorienii asiatici să îi plătească tribut. A făcut şi un pact cu spartanii”, scria Herodot. Odată cu puterea politică, bogăţiile au început să curgă şi mai mult. Croesus era simbolul bogăţiei pure. 
 
Mirajul bogăţiei şi sfârşitul regatului de aur
 
Bogăţia extremă, se spune, l-ar fi înebunit pe Croesus. Credea că putea cumpăra pe oricine. Mai mult decât atât s-a înconjurat cu tot felul de slujitori care nu făceau decât să-i cânte în strună, fără să-i ofere sfaturi adecvate. Odată cu creşterea puterii Imperiului Persan, Croesus s-a dus la oracolul de la Delphi, în Grecia continentală, să afle cum ar trebui să procedeze. Aşa cum spune Herodot, la Delphi a făcut o nouă demonstraţie, ostentativă, de bogăţie. 

A sacrificat turme întregi şi a cheltui averi ca ofrandă pentru Apollo. Degeaba. Croesus a decis să lupte contra Imperiului Persan, un colos, la aceea vreme. Mai precis s-a aliat cu Sparta, Egiptul, Babilonul şi Media contra perşilor. Evident, a fost spulberat şi luat prizonier. Nu se ştie cu exactitate cum a murit. Unii spun că a fost ars de viu la ordinul regelui persan Cyrus, alţii că şi-ar fi dat singur foc pe rugul funerar. Cert este că Croesus a dispărut de pe scena istoriei odată cu regatul său. I-a rămas însă faima.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: