„Loteria” transferurilor în Justiţia română. Nemulţumirile magistraţilor, tranşate în instanţă
0
Tot mai mulţi judecători şi procurori, nemulţumiţi de deciziile privind transferurile de la o instanţă/unitate de parchet la alta, au dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii în speranţa că vor obţine o soluţie favorabilă după soluţionarea litigiilor în instanţă.
Mai multe astfel de litigii s-au înregistrat pe rolul curţilor de apel din ţară, după ce judecătorii care au formulat solicitări de transfer le-au fost respinse cererile, deşi îndeplineau condiţiile de legalitate.
De cele mai multe ori, solicitările sunt respinse pe motiv că unităţile de parchet sau instanţele unde funcţionează nu sunt atractive pentru tinerii magistraţi şi sunt supraaglomerate, iar plecarea unui titular ar dezechilibra schemele de personal şi aşa fragile.
Un astfel de caz a fost soluţionat, în primă instanţă, de Curtea de Apel Bacău, la finalul anului trecut. O judecătoare din cadrul Judecătoriei Bacău, cu o vechime în magistratură de peste opt ani, având grad profesional de judecător de tribunal, a solicitat în mai multe rânduri Consiliului Superior al Magistraturii transferul la Tribunalul Bacău, însă de fiecare dată cererile i-au fost respinse.
După două cereri de transfer respinsă în anul 2018, judecătoarea a formulat o noi cereri şi în 2019 însă şi aceea s-a lovit de refuzul Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În motivarea deciziilor, s-a reţinut că motivul respingerii cererii de transfer este reprezentat de volumul de activitate şi deficitul de judecători de la Judecătoria Bacău. Paradoxal, la una dintre sesiuni, a obţinut transfer chiar un magistrat de la Judecătoria Bacău.
Nemulţumită de decizia CSM, judecătoarea a contestat ultima hotărâre în instanţă, solicitând Curţii de Apel Bacău să dispună anularea acesteia şi obligarea CSM să emită o altă hotărâre prin care să dispună transferul la Tribunalul Bacău.
În motivarea cererii, magistratul a arătat că prin refuzul transferului i se încalcă dreptul la promovarea profesională şi implicit la carieră în condiţiile în care, pentru obţinerea gradului de judecător de curte de apel este necesară funcţionarea efectivă timp de 2 ani în cadrul tribunalului. „Reclamanta solicită instanţei să aibă în vedere faptul că deşi în luna iulie a anului 2022 va avea îndeplinită condiţia de vechime de 10 ani în funcţia de judecător, din cauza respingerii cererilor repetate de transfer, la acel moment nu va putea susţine examenul de promovare întrucât este cert faptul că nu va avea o perioadă de 2 ani în care să funcţioneze în cadrul tribunalului”, se menţionează în hotărârea instanţei.
Prin întâmpinarea depusă, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea acţiunii, ca nefondată, arătând că activitatea instanţei - Judecătoria Bacău- depăşeşte media naţională şi nu este oportun transferul unui magistrat. Încărcătura cu dosare pe instanţă a fost singurul motiv al respingerii cererii de transfer, fiind prezentate date statistice -numărul de judecători, numărul de posturi ocupate-27 din cele 34- şi că instanţa -Judecătoria Bacău- nu este „atractivă” pentru absolvenţii I.N.M.
La precizările făcute de judecatoarea nemulţumită, prin răspunsul la întâmpinare, precum că în luna iulie 2019 s-a dat aviz favorabil detaşării unui alt magistrat (tot de la Judecătoria Bacău), CSM a invocat că „nu face obiectul prezentului dosar”.
În urma analizării probatoriului, Curtea de Apel Bacău a apreciat că, în acest caz, criticile aduse deciziei CSM sunt fondate.
„Pârâtul (CSM) nu a respectat prin hotărârea a cărei anulare se solicită decât date statistice. Este corectă susţinerea acestuia că admiterea unei cereri de transfer a unui alt magistrat de la aceeaşi instanţă -Judecătoria Bacău- nu face obiectul prezentei cauze, dar cu referire la cererea reclamantei trebuie făcută o analiză de ansamblu chiar sub aspectul încărcăturii instanţei şi a numărului de magistraţi, aflaţi în activitate. În mod concret, nu poate fi convingător argumentul pârâtului, atâta timp cât în luna iunie 2019, s-a dispus un transfer de la aceeaşi instanţă; mai mult, datele statistice privind numărul de dosare şi a magistraţilor aflaţi în activitate în perioada iunie-septembrie 2019 era acelaşi. Pe cale de consecinţă, faţă de cele mai sus menţionate, instanţa, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, va admite acţiunea, va modifica Hotărârea nr.1591/19.11.2019, emisă de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii în sensul obligării pârâtului să emită o nouă hotărâre prin care să se dispună transferul reclamantei la Tribunalul Bacău”, se menţionează în Hotărârea Curţii de Apel Bacău. Decizia instanţei nu este definitivă, însă, deocamdată nu a fost contestată de CSM.
Acesta nu este singurul proces pierdut de CSM pe rolul Curţii de Apel Bacău, şi în alte speţe instanţa dând câştig de cauză magistraţilor care fac eforturi pentru a se transfera la o instanţă superioară, însă, din motive similare celor de mai sus, nu reuşesc.
Criteriile de transfer prea generale, mărul discordiei
Supărările magistraţilor în cazul transferurilor sunt legate de condiţiile mult prea generale, care pot lăsă loc subiectivismului. În iunie 2020 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie- articolul 60 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care nu precizează în mod clar condiţiile transferării judecătorilor. S-a reţinut că soluţia legislativă cuprinsă în articolul 60 din Legea nr. 303/2004, care nu precizează condiţiile transferării judecătorilor, generează o stare de impredictibilitate şi, astfel, încalcă art. 1 alin. 5 din Constituţie, deoarece, de la caz la caz, în mod arbitrar, se poate decide într-un mod subiectiv cu privire la cariera judecătorilor.
„Curtea a reţinut că modificările operate cu privire la art. 60 din Legea nr. 303/2004 prin Legea nr. 242/2018 satisfac în mod parţial exigenţele constituţionale anterior menţionate, întrucât acest act normativ, circumstanţiat la situaţia judecătorilor, stabileşte că transferul se dispune de Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu de Consiliu, modificare, de altfel minoră, pentru că, în realitate, Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat în anul 2006, stabilea acelaşi lucru, respectiv că transferul se dispune de Secţia de judecători pentru judecători şi de Secţia procurori pentru procurori; (ii) este nevoie de avizul consultativ al preşedintelui instanţei corespunzătoare şi (iii) transferul nu se poate face la instanţe de nivel superior celor la care judecătorul are dreptul să funcţioneze. În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat un nou Regulament privind transferul judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.347/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 23 septembrie 2019, care, în esenţă, a menţinut un statut quo normativ similar în privinţa transferului judecătorilor şi procurorilor cu cel existent anterior”, se mai menţionează în decizia Curţii de Apel Bacău.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
