Cum au ajuns rivali Mircea Eliade şi Emil Cioran din cauza unei frumoase actriţe blonde

Cum au ajuns rivali Mircea Eliade şi Emil Cioran din cauza unei frumoase actriţe blonde

Sorana Ţopa FOTO: amintiridinteatrulromanesc.blospot.com

Sorana Ţopa, o frumoasă actriţă blondă din lumea mondenă a Bucureştiului interbelic, a fost mărul discordiei dintre Mircea Eliade şi Emil Cioran. Sorana a fost iniţial iubita lui Eliade. Părăsită de filosof, actriţa l-a ales drept confident şi partener de amor pe Cioran. Cei doi au început să se dueleze şi să se atace reciproc într-o serie de articole. Duşmănia a ţinut câţiva ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Doi dintre cei mai importanţi filosofi români, Mircea Eliade şi Emil Cioran, au ajuns duşmani din cauza unei femei frumoase. Sorana Ţopa, cunoscută actriţă din Bucureşti, i-a cucerit pe rând pe cei doi şi, din cauza rivalităţii în amor, Eliade şi Cioran au ajuns duşmani şi în viaţa publică.
 
Sorana Ţopa, fiica unui negustor de origine din Bacău, s-a născut pe 14 februarie 1898. A urmat Conservatorul de Artă Dramatică din Iaşi şi a debutat în actorie. A fost angajată de Mihail Sadoveanu ca stagiară a Teatrului din Iaşi în 1918. Din 1926 apare pe scena Teatruli Naţional din Bucureşti. O actriţă pasională ”atât de carnala în rustica şi blonda ei înfăţişare de fiică a stepei", aşa o descrie criticul Eugen Lovinescu.
 
La Bucureşti, frumoasa actriţă intră în cercurile literare. Publică proză şi versuri şi devine o prezenţă constantă în cercul ”Sburătorului”. Devine, de asemenea, membru important al grupării intelecutale “Criterion”, din care făceau parte Mircea Eliade şi Emil Cioran. Aici îi cunoaşte pe cei doi titani şi începe o relaţie cu Mircea Eliade. 
 
"Ieşită din pana unui scriitor rus. Fuior de aur în fuziune, ea e numai lumină, păr blond, ochi albaştri... originea sa merge în stepele Katiuşelor cu priviri de peruzele, înauntrul cărora veghează un suflet şi numeroase cazuri de conştiinţă", o mai descrie Lovinescu.
 
Părăsită de Eliade
 
La începutul anilor 30, când a cunoscut-o pe Sorana Ţopa, Eliade era un râvnit şi curtat profesor la Universitate. Tânărul universitar în jurul căruia se spune că roiau femeile era prins în două relaţii. Se iubea cu Sorana şi în acelaşi timp avea o relaţie cu o banală funcţionară, Nina Mareş, femeie divorţată cu un copil de crescut. Cea de-a doua iubită avea nu numai o situaţie complicată financiar, ci şi o istorie tragică în spate. Fusese căsătorită cu un ofiţer şi căzuse pradă unei pasiuni fulgerătoare pentru un locotenent din Braşov. Pentru acesta din urmă şi-a lăsat soţul şi şi-a abandonat căsnicia. Familia amorezului s-a opus însă relaţiei. Locotenentul a fost trimis într-o misiune la Paris şi a fost căsătorit forţat cu o altă femeie. 
 
Nina a aflat ştirea din ziare, în timp ce aştepta întoarcerea iubitului acasă, iar şocul trăit a fost unul major. Eliade a cunoscut-o ca femeie singură, cu o fetiţă de 11 ani în întreţinere. Filosoful a fost prins între relaţia cu funcţionara Nina şi actriţa Sorana mai bine de o jumătate de an. 


 
Romancierul, care nu putea decide între cele două femei, a considerat în 1932 că cel mai bun lucru pe care l-ar putea face ar fi să pună punct ambelor relaţii. A ales să-şi anunţe, pe rând, iubitele în legătură cu decizia sa. Întâmplarea a făcut ca prima dată să meargă la Nina şi, având impresia că aceasta vrea să se arunce pe geam la auzul veştii că va fi părăsit-o, a cerut-o de nevastă.
 
Se spune că alegerea Ninei ca parteneră oficială ar fi regretată-o ulterior şi că mulţi ani după gândul fiosofului a rămas la Sorana Ţopa.
 
Rivali în amor
 
Despărţirea  lui Eliade de actriţă a fost îndelung comentată în cercurile mondene. S-a spus că Eliade nu ar fi avut curaj să îi spună personal vestea Soranei şi l-ar fi însărcinat cu anunţul despărţirii chiar pe amicul său Cioran. Sorana Ţopa s-a apropiat de Cioran şi acesta i-a devenit confident şi iubit.
 
Erijat în cavaler şi orbit de pasiunea pentru frumoasa actriţă părăsită de Eliade, Cioran îşi atacă colegul filosof într-un articol numit ”Omul fără destin” şi publicat în ziarul ”Vremea.
 
 "Mobilitatea excesivă a omului fără destin nu se poate sesiza mai bine decât în maniera lui de a gândi prin alţii, în raport cu gândurile altora”, scria Cioran cu aluzie la Eliade pe care îl acuză de ”inerţie spirituală”.
 
Peste ani, Cioran avea să recunoască că articolul în care l-a atacat pe Eliade a fost cauzat de suferinţa în amor pe care acesta i-o pricinuise Soranei. 


Mircea Eliade a ripostat şi el într-o serie de articole. Într-unul dintre articolele care s-au vrut replici la atacurile lui Cioran, Eliade scria: ”Cred că nu mai e nevoie să vorbim despre noi. Toată lumea ştie că trăim un ceas întristat şi deznădăjduit, că sîntem lichele şi neputincioşi, că ne îneacă descompunerea, laşitatea şi cinismul. Unde întorci capul nu auzi decît strigăte, bîrfeală, critică şi tînguire. Ne lamentăm fără nici un orgoliu, ne pierdem vremea plîngînd, ne risipim energia în critică, în negaţie, în argumente. Dacă un străin ar asculta spusele noastre – şi nu ne-ar cerceta şi viaţa –, ar crede că sîntem cea mai bătută de Dumnezeu ţară, că ne aflăm în pragul unei catastrofe definitive, că totul e pierdut şi pentru totdeauna. Sîntem cu adevărat un popor fără orgoliul suferinţei; sau, mai precis, am pierdut cu desăvîrşire acest orgoliu” (”Invitaţie la bărbăţie”). Eliade şi Cioran s-au împăcat mulţi ani mai târziu, în Occident. 
 
„Păcat de Mircea, că nu s-a realizat!”
 
Se spune că actriţa Sorana Ţopa nu l-a uitat niciodată pe Eliade, considerat marea sa dragoste. La moartea filosofului, actriţa ar fi exclamat : “Păcat de Mircea, ca nu s-a realizat!”. Actriţa s-a dedicat scrisului şi a creat piese teatru, apreciate de public şi critici. Cea mai cunoscută piesa scrisă de actriţă, “Călătorie-n întuneric”, a fost distinsă cu Marele Premiu al Teatrului Naţional din Bucureşti.
 
Nae Ionescu a asemănat-o pe Sorana Ţopa cu marele Eminescu: “După Eminescu, Sorana este cel mai mare dar pe care Iaşiul l-a făcut culturii române”. Cu Eminescu a asemuit-o şi Cioran: "La noi, Eminescu a fost declarat unanim o apariţie inexplicabilă. Cunosc o femeie de o adâcime sufletească remarcabilă, care, pentru acest păcat, e declarată de întreaga lume o simpla aiurită".
 
În ciuda celebrităţii din epoca trecută Sorana Ţopa, actriţa frumoasă care a stârnit furtuni între cei doi titani filosofi, a murit în anonimat în 1986.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările