Turism extrem la Geamăna în Apuseni. Cum arată dezastrul ecologic devenit o atracţie pentru mii de oameni

Turism extrem la Geamăna în Apuseni. Cum arată dezastrul ecologic devenit o atracţie pentru mii de oameni

Iarna permite ca turiştii să ajungă până la biserica acoperită de steril. Foto: Florin Lăzărescu

Un dezastru ecologic din Apuseni, care se extinde în fiecare an prin activitatea de la combinatul de cupru de la Roşia Poieni, a ajuns atracţie pentru turişti români şi străini. Indiferent de anotimp, oamenii urcă pe munte până la Geamăna, acolo unde se află imensa haldă de steril ce acoperă Valea Şesii.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu mai bine de 30 de ani, despre localitatea Geamăna din Munţii Apuseni nu se ştia aproape nimic. Acum, lumea întreabă de „satul scufundat”, devenit o destinaţie turistică, mai ales pentru străini. Localnicii din zonele apropiate ştiu deja ce să răspundă, atunci când o maşină se opreşte în dreptul lor, fără a mai fi nevoie să li se pună vreo întrebare. „La biserica scufundată vreţi să ajungeţi?”.
 
Iazul  de steril care a acoperit satul Geamăna, cu tot cu cele 400 de case, s-a transformat în principalul punct de atracţie din comuna Lupşa. Tot ce a mai rămas din satul în care locuiau peste 1.000 de suflete este turla bisericii. Restul este sub ape. Nuanţele de roşu şi verde ce aduc aminte de deşeurile vărsate în iaz, de la cariera de cupru de la Roşia Poieni, adună an de an fotografi şi turişti veniţi să vadă „minunea”. Puţini sunt cei care se mai gândesc la suferinţa localnicilor care şi-au văzut casele, mormintele şi grădinile cum dispar sub apele tulburi şi roşiatice.

Foto: Florin Lăzărescu
 
Cei câţiva localnici care au mai rămas în zonă sunt aproape izolaţi de lume. Pentru a ajunge de civilizaţie au de parcurs câţiva kilometri buni pe un drum îngust, neasfaltat şi plini de gropi. „Nu cred ca puteţi urca cu maşina, dar puteţi încerca că au mai spălat apele piatra”, spune un bărbat din comuna Lupşa, obişnuit parcă să fie oprit de turiştii care vin să vadă fostul sat. Nici nu a aşteptat să fie întrebat şi a şi arătat direcţia spre „biserica scufundată”. De cum intri în ceea ce trebuia să fie un sat, eşti întâmplinat mesaje împotriva exploatării miniere. „Nu uitaţi Geamăna. Salvaţi Roşia Montană!”.

Pe lângă turiştii obişnuiţi, Geamăna este şi o destinaţie preferată de fotografi şi producători de film. Şi din acest motiv, zona a ajuns una dintre cele mai vizibile din România pe internet. Mii de fotografii care ilustrează dezastrul ecologic de aici sunt publicate şi pot fi vizualizate pe internet. ”Este o imagine aproape apocaliptică. Nu am crezut că poate exista aşa ceva în România şi nu vâd cum mai poate fi reparată o asemenea tragedie ecologică. Multe generaţii de acum încolo vor avea de suferit”, spune Adrian Nicolae, un tînăr în vârstă de 38 de ani din Bucureşti, care se afla într-o vizită în Apuseni şi a dorit să vadă şi iazul de la Valea Şesii.

Foto: Florin Lăzărescu
 
Iazul de decantare Valea Şesii se întinde pe 130 de hectare şi se vede de la intrarea în zonă. O întindere de mâl roşu şi verde pe care nu o poţi cuprinde cu ochiul liber. La o primă privire nici nu îţi poţi da seama ce este sau cum a fost posibil ca un sat întreg să dispară. După ce parcurgi un drum de pământ, aproximativ jumătate de oră, ajungi în locul în care au mai rămas urmele unei foste comunităţi şi cea mai importantă atracţie. Turla bisericii îngropate în steril, sigura dovadă că acolo a existat un sat. Nu se poate vedea nimic altceva sub nămolul are mai are puţin până să înghită şi ultima bucăţică din Geamăna. Iarna, totul este acoperit de gheaţă şi zăpadă astfel încât cei mai curajoşi pot să ajungă până la turla şi acoperişul bisericii din sat.
 
Foto: Florin Lăzărescu
 
Liniştea din peisajul ce înconjoară iazul este tulburată doar de „vuietul” unor conducte groase pe care este adus sterilul cale de mai mulţi kilometri de la combinatul din Roşia Poieni. Ironia sorţii face ca închiderea sau oprirea activităţii la combinat să fie echivalentă cu un veritabil accident ecologic. Sterilul de pe conducte conţine şi var, substanţa necesară pentru diluarea acţiunii metalelor grele din iaz. La Geamăna mai există doar câteva căsuţe care par părăsite şi o biserică nouă ridicată pe deal. Restul este acoperit de sterilul care creşte e la an la an.

 
Ce s-a întâmplat cu Geamăna: Totul a început în vremea comunismului, când Nicolae Ceauşescu a vrut să facă la Roşia Poieni cea mai mare exploatare de cupru din Europa de la acea veme. Exploatarea zăcământului a început în anul 1978, iar producţia de cupru în 1983. O parte dintre cei 1.000 de localnici au fost atunci desăpăgubiţi şi au reuşit să se mute din localitate. Cei care au rămas au fost nevoiţi să se mute tot mai sus pe deal, pentru a se feri de iazul de steril. Ei au fost martorii dezastrului care a urmat. Dacă la începutul anului 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau sute de familii în zonă, acum, în căsuţele răsfirate în jurul lacului dacă mai locuiesc 15 oameni.
 
 
Iazul de decantare Valea Şesii este locaţia principală de depozitare a sterilului provenit de la exploatarea minieră de suprafaţă Roşia Poieni. Aici ajung reziduurile de la cariera exploatată de Cupru Min. Apele extrem de acide, dar şi cele bazice curg prin afluenţi în râul Arieş şi afectează întreaga zonă. Pe lângă acest fenomen, în zonă mai produce efecte şi leşierea sterilului, prin care acidul sulfuric şi sulfaţii de metale grele ajung, la rândul lor, în apă şi sol, generând poluarea intensă a bazinului hidrografic.
 
La Geamăna se ajunge cel mai uşor prin localitatea Gura Cornei, doar că la intrarea în Roşia Poieni există un paznic care veghează zona deţinută de Cupru Min. A doua variantă este de la Cîmpeni spre comuna Lupşa, iar de acolo, pe jos sau cu o maşină de teren de-a lungul văii Şesii, în jur de 5 kilometri, până la Geamăna. Se mai poate ajunge şi dinspre comuna Mogoş, exclusiv pe jos, pe drumurile forestiere care există în zonă.
 

Citiţi şi:

 

Povestea celei mai vechi grădini botanice înfiinţate pe lângă o şcoală secundară din lume. Superlativul, găsit de edilii din Blaj

 

Ce înseamnă şi cum se folosesc simbolurile ® şi TM. Cum se poate obţine o marcă înregistrată
 

„Cel mai fioros cap“ al Răscoalei din 1784 într-o imagine rară: înarmat „până-n dinţi“ şi însoţit de un câine de luptă


Legende cu vâlve şi holoangări în viaţa aurarilor din Apuseni


Alba Iulia, transfigurată de ciumă la începutul anilor 1700. Blestemul bolii asupra celor care au proiectat Cetatea


Primele curse cu maşini organizate în România acum un secol. Raliul Feleacului era cunoscut în toată Europa


Semnificaţia semnalelor de alarmare a populaţiei. Care sunt tipurile de alarmă şi cât durează fiecare sunet acustic

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: