FOTO Moştenirea vizuală a Unirii. Povestea fotografului care a realizat singurele imagini la 1 Decembrie 1918

FOTO Moştenirea vizuală a Unirii. Povestea fotografului care a realizat singurele imagini la 1 Decembrie 1918

Samoilă Mârza, autorul celebrelor fotografii de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918

Un tânăr de 32 de ani, abia întors de pe frontul italian al Primului Război Mondial, ne-a lăsat singurele imagini ale zilei de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, momentul în care s-a născut România modernă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoricul Gheorghe Anghel mărturiseşte că a aflat povestea imaginilor Unirii chiar de la Samoilă Mârza, într-o seară din primăvara anului 1967. Fotograful era burlac şi locuia într-o casă modestă pe strada Vasile Alecsandri din Alba Iulia. 
 
Din relatările fotografului reiese că de 1 Decembrie vremea a fost destul de mohorâtă la Alba Iulia, a plouat până în ajun. Dimineaţa a plecat împreună cu consătenii săi la Alba Iulia, unde a ajuns pe la orele 11.00. O mulţime imensă se revărsa spre oraşul unirii. Străzile erau pline de oameni care mergeau pe jos în căruţe sau călări. Poporul s-a adunat după cetate, pe câmpul de instrucţie, unde, pe la orele 12.00 i s-a adus la  cunoştinţă, din partea comitetului Naţional, hotărârile Unirii.
 
În acele momente istorice, Samoilă Marza a executat din mijlocul mulţimii strânse pe Câmpul lui Horea, actualul Parc al Unirii, cinci clişee înfăţişând trei scene de masă şi două scene de la tribuna oficială. Sunt unicele fotografii care înfăţişează aspecte de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care a consfinţit
 

Unirea Transilvaniei cu România

„M-am dus la el în calitate de muzeograf, pe atunci, al Muzeului Regional Alba Iulia pentru a achiziţiona clişeele pe sticlă, aparatul de fotografiat şi de mărit, care urmau să fie prezentate în expoziţia de bază a muzeului, a cărui organizare se pregătea în  vederea sărbătoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. I-am oferit o sumă importantă de bani, cu condiţia să ne dea şi alte clişee realizate cu ocazia manifestărilor amintite. S-a scuzat că nu le mai are pentru că pe celelalte le-a vândut, când a fost foarte lipsit de mijloace de trai, meseriaşilor, fabricanţi de oglinzi mici şi altor amatori. Sticla din care erau confecţionate clişeele era specială şi de o calitate foarte bună“, spune Gheorghe Anghel.
 
 
Istoricul l-a întrebat şi de ce n-a executat mai multe fotografii cu participanţii la Marea Adunare Naţională. „Samoilă Mârza mi-a mai spus că n-a putut realiza mai multe fotografii deoarece trebuiau cărate în spate o serie de lumini, aparatul, trepiedul, clişeele pe sticlă s.a., care erau foarte grele. Vremea fiind înnourată pregătirea pentru executarea unei fotografii în condiţii optime necesita, pe atunci, mult timp. Trebuia să strige «cât îl ţinea gura» la cei ce se aflau în prim plan să nu mişte până nu acoperea obiectivul“. 
 
 
De ce nu avem nicio imagine cu delegaţii din sala cazinoului ofiţerilor, azi Sala Unirii? „Mi-a răspuns că nu a fost primit în actuala Sală a Unirii,  deoarece nu avea mandat (credenţional) şi nici un fel permis de intrare. A venit la Marea Adunare de la Alba Iulia ca simplu cetăţean român alături de  consătenii lui din Galtiu. Se ştia pe atunci faptul oficial că, Consiliul Naţional Român anga¬jase pe fotograful Bach din Alba Iulia, care însă nu s-a  prezentat. Am avut ocazia să-l întreb şi pe Bach despre această ofertă, dar a negat total implicarea lui în acele evenimente“, continuă istoricul. A documentat inconstestabil voinţa românilor de a deveni o naţiune. Fotografiile sale au fost prezentate de delegaţia română, în cadrul Conferinţei de Pace de la Versailles, ca un argument în plus pentru recunoaşterea Unirii de către marile puteri.
 
 

Fotograful şi celebritatea

Fotografiile executate de S. Mârza la 1 Decembrie 1918 l-au făcut cunoscut în ţară, ba chiar celebru. Avea acces, uşile deschise, la multe şi înalte personalităţi politice şi culturale unde erau prezente şi personaje ale casei rega¬le a României.  Se afla în relaţii deosebit de bune cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Popa şi Ioan Pop, primul prefect al judeţului Alba după Unire, dar şi cu alte personalităţi. ”Vremurile erau de acea natură, mi-a mai povestit, încât, după încoronarea regelui Ferdinand cu Maria, Catedrala Încoronării din Alba Iulia a rămas cu pictura neterminată. Cu toate intervenţiile oficialităţilor şi a pictorului Costin Petrescu lucrările nu s-au reluat. Abia în anul 1924, în urma unei audiente directe a fotografului la I.C. Brătianu s-au acordat sumele necesare pentru finisarea lucrărilor“. 
 
Bustul lui Samoilă Mârza de la Galtiu
 
Fotograful Unirii avea planuri mari pentru sărbătorirea semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România (1968). A realizat un nou album cu fotografiile Unirii, asemănător cu cel din 1918, pe care ar fi dorit să-l ofere conducătorilor statului. Cu banii primiţi de la Muzeul Unirii, pentru clişeele şi aparatele de fotografiat şi mărit, şi-a cumpărat un aparat modern cu care voia să execute alte fotografii şi la sărbătorirea semicentenarului Unirii. Nu fost posibil. O boală incurabilă l-a răpit dintre noi, în decembrie 1967. 
 
Samoilă Mârza îşi doarme somnul de veci în cimitirul Maieri din Alba Iulia. Chiar dacă pare greu de crezut în zilele noastre, Samoilă Mârza a fost singurul dintre cei peste 100.000 de români veniţi la Alba Iulia în 1 decembrie 1918, care a avut un aparat de fotografiat. Din păcate, nu a avut acces în actuala Sală a Unirii, întrucât nu avea actul de reprezentare, numit credenţional,  pe care l-au avut cei 1.228 de delegaţi oficiali ai naţiunii române din Transilvania. În plus, nu avea nici calitatea de fotograf oficial al evenimentului, astfel nu avem imagini de la dezbaterile ce au avut loc în Sala Unirii. În schimb fotografiile şi aparatul sunt expuse în Muzeul Naţional al Unirii.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: