O întrebare pusă de un cercetător în domeniul cremaţiunii: „Este sistemul funerar din România pregătit pentru criza Covid-19?“

O întrebare pusă de un cercetător în domeniul cremaţiunii: „Este sistemul funerar din România pregătit pentru criza Covid-19?“

Crematoriul de la Oradea

Cercetătorul Marius Rotar de la Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia pune, în această perioadă, o întrebare care n-a fost deloc pusă în România în contextul pandemiei cu noul coronavirus cu referire la situaţia în care sistemul funerar de la noi este pregătit sau nu să facă faţă acestei situaţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dincolo de dramatismul acestei întrebări, ea apare ca legitimă ţinând cont de problemele care au apărut în alte ţări şi a scenariului sumbru conform căruia numărul celor decedaţi datorită COVID 19 va creşte şi la noi.
 
În acestă chestiune, istoricului Marius Rotar, preşedintele Asociaţiei Cremaţionste ”Amurg” din România, exprimă un punct de vedere.
 
”În domeniul funerar s-au luat deja o serie de măsuri privind transport şi înmormântarea/incinerarea celor în această situaţie. Este într-adevăr o problemă reală, având în vedere situaţiile cu care s-au confruntat alte ţări, cu număr mare de decedaţi. Imaginile cu camioane de defuncţi sau din morgile din Italia  ori recenta situaţie din Spania, unde au loc înmormântari «temporare», sunt cât se poate de elocvente. La noi încă aşa ceva nu s-a luat în calcul, datorită numărului relativ scăzut de decedaţi. Să sperăm că nici nu se va pune această problemă. În mod normal, nu ar trebui să fie probleme ţinând cont de prevederile legale care specifică faptul că orice cimitir al unui oraş trebuie să aibă un anumit număr de locuri de veci în caz de calamitate naturală sau epidemii. Dar, în condiţiile crizei locurilor de veci care se înregistrează la noi în mediul urban plus arhicunoscuta mafie a cimitirelor, acţionând de ani buni, nu ştiu câte dintre aceste locuri de veci, având destinaţie menţionată, mai ar fi disponibile şi dacă ele vor acoperi necesarul”, spune istoricul.
 
Rotar crede că o altă soluţie ar fi crematoriile. ”Aici este o situaţie sensibilă deoarece în România sunt disponibile, actualmente, doar trei crematorii (la Bucureşti, la Oradea şi la Bădeni/Turda). În aceste condiţii a duce un decedat de la Suceava ori Botoşani, de pildă, la Bucureşti pentru incinerare este imposibil. În plus, crematoriile au capacitate limitată de incinerare, o incinerare durând o oră. Un alt punct sensibil în ceea ce priveşte crematoriile este poziţia Bisericii Ortodoxe Române (care respinge serviciile religioase în caz de incinerare). Probabil, dacă se va recurge la incinerare, în cazul decedaţilor de coronavirus, se vor săvârşi servicii religioase de către preoţii ortodocşi, sub pretextul că defuncţii n-au fost incineraţi conform propriei voinţe”, afirmă cercetătorul.
 
Marius Rotar mai precizează că, în istoria noastră, de două ori crematoriul a fost utilizat în cazuri similare. În 1977, la cutremur, când peste 100 de decedaţi din Bucureşti au fost incineraţi şi în 1995 când rămăşiţele victimelor catastrofei aviatice de la Baloteşti au fost, de asemenea, incinerate. ”Prin urmare, dacă se va ajunge la situaţia nedorită ca victimele pandemiei de coronavirus să fie incinerate din motive întemeiate, Biserica Ortodoxă Română nu va mai putea contesta utilitatea publică a cremaţiunii. Ceea ce în cazul altor Biserici din lume nu se mai întâmplă de ani buni (romano-catolici sau chiar bisericile ortodoxe din Serbia sau Ucraina. Ca să dau un răspuns ferm cred că nici sistemul funerar din România nu este pregătit pentru această criză, cauzele datorându-se unor probleme care nu sunt rezolvate de ani buni (criza locurilor de veci din mediul urban şi slaba dezvoltare a cremaţiunii)”, încheie istoricul din Alba Iulia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: