SUA, coronavirus. 1.800 de morţi în 24 de ore. Cinci marinari de pe portavionul USS Theodore Roosevelt testaţi pozitiv din nou

Pentru a doua zi consecutiv, Statele Unite au înregistrat joi un bilanţ de circa 1.800 de morţi legate de noul coronavirus în 24 de ore, potrivit bilanţului afişat continuu de universitatea americană Johns Hopkins, notează AFP.

Statele Unite sunt cea mai îndoliată ţară din lume cu un total de 85.813 decese din 1.417.350 de cazuri confirmate.

Cinci marinari pe portavionul american USS Theodore Roosevelt au fost evacuaţi de pe navă după ce au fost testaţi pozitiv din nou, în pofida a două săptămâni de izolare pe insula Guam, a făcut cunoscut joi un responsabil american, notează AFP.

Acest responsabil care a solicitat anonimatul a confirmat informaţii din jurnalul New York Times, potrivit cărora cel puţin un marinar a fost evacuat de pe portavion.

Cei cinci marinari au fost testaţi pozitiv prima dată când echipajul de pe vasul pradă unei pandemii galopante de COVID-19 a fost evacuat în martie pe insula Guam din Oceanul Pacific.

Ei au fost plasaţi în carantină şi consideraţi vindecaţi după ce testele au ieşit negative de două ori.

La fel ca majoritatea echipajului, ei s-au întors pe nava care se pregăteşte să plece în larg, dar simptomele au reapărut şi au fost testaţi din nou.

Circa 20 de marinari cu care au intrat în contact au fost, de asemenea, evacuaţi.

La solicitarea agenţiei France Presse, US Navy a refuzat orice comentariu.

O sursă militară a menţionat sub acoperirea anonimatului că cei 2.900 de marinari care s-au întors deja pe USS Theodore Roosevelt au purtat toţi mască şi au respectat strict distanţarea socială.

"Este un mediu foarte diferit de cel care prevala atunci când s-a declarat pandemia", a subliniat sursa.

US Navy, acuzată că iniţial a subestimat situaţia de la bordul portavionului, s-a făcut foarte discretă cu privire la starea echipajului de când toţi marinarii de pa vas au fost testaţi la sfârşitul lui aprilie.

În total, 1.100 de marinari au fost testaţi pozitiv şi peste 25% dintre aceştia sunt consideraţi vindecaţi, a adăugat sursa militară.

Un marinar a murit din cauza unor complicaţii legate de COVID-19.

Pentagonul, care se fereşte să arate vreo vulnerabilitate, doreşte ca nava să plece cât mai repede în misiuni de patrulare în Pacific pentru a contracara ambiţiile Chinei în regiune.

În plină pandemie, circa 1,5 milioane de angajaţi din sectorul sanitar şi-au pierdut locurile de muncă în SUA

Circa un milion şi jumătate de angajaţi din sectorul sanitar al SUA şi-au pierdut locurile de muncă începând din luna martie, dintre care aproximativ 135.000 în spitale, veniturile acestora fiind diminuate semnificativ de reducerea numărului pacienţilor cu alte afecţiuni decât COVID-19, scrie AFP.

Începând din luna mai intervenţiile chirurgicale şi consultaţiile care nu sunt considerate urgente au fost anulate în majoritatea spitalelor americane. În plus, măsurile de izolare au condus la scăderea numărului accidentelor, iar mulţi bolnavi cu afecţiuni cronice evită spitalele de teama că s-ar putea infecta cu noul coronavirus.

La New York şi în alte părţi ale SUA personalul medical de toate specialităţile a fost mobilizat pentru gestionarea unui tsunami de pacienţi COVID-19, dar în zonele mai puţin afectate de pandemie spitalele au rămas cu paturi goale.

La Miami, secţia de urgenţe a spitalului pentru copii şi-a redus activitatea la jumătate. ''Nu sunt suficienţi pacienţi în sudul Floridei, spitalul nu are mijloace să plătească tot personalul care stă degeaba'', explică infirmiera Dayna James, în vârstă de 40 de ani.

La Washington, operaţiile la şold sau genunchi ori de apendicită, precum şi examenele de imagistică medicală au fost amânate sine die, dar acolo nu a existat un număr atât de mare de pacienţi COVID-19 care să impună mobilizarea generală a personalului.

''COVID-ul a făcut munca mea să devină obsoletă (...) Nu am mai avut de două luni intervenţii chirurgicale neurgente, iar aceasta era principala sursă de venituri a serviciului nostru'', regretă o altă infirmieră, în vârstă de 34 de ani, care a cerut să rămână anonimă şi se ocupă de îngrijirile pre şi post-operatorii.

În sistemul medical american numeroşi infirmieri nu sunt salariaţi, ci angajaţi 'per diem', ceea ce permite spitalelor să-şi reducă de pe o zi pe alta cheltuielile de personal.

''Sistemul de sănătate american este finanţat - şi îi îmbogăţeşte pe mulţi - prin numărul exagerat de consultaţii şi operaţii neurgente foarte scumpe şi prin construirea de spitale uriaşe pe baza acestui model economic'', explică profesorul Howard Markel, directorul centrului de istorie a medicinei de la Universitatea din Michigan.

Asigurările de sănătate, atât de stat cât şi private, plătesc ''atunci când punem un tub în cineva, nu atunci când îi vorbim'', mai spune el pentru a ilustra cum funcţionează un sistem care incită la supradimensionare. De asemenea, pentru că nu există un plătitor unic al asigurărilor de sănătate - cum este statul în cazul sistemelor din alte ţări - preţurile nu sunt plafonate şi depind de raportul de forţe dintre spitale şi asiguratori.

Federaţia americană a spitalelor estimează la 200 de miliarde de dolari pierderile pentru perioada martie - iunie şi crede că rambursarea cheltuielilor pentru pacienţii COVID-19, precum şi suma de 100 de miliarde de dolari votată de Congres, nu vor putea acoperi cheltuielile reale, care pot depăşi 80.000 de dolari în cazul unui pacient ce are nevoie de ventilator.

Dincolo de spitale, o mare parte a sistemului medical american a fost închis complet în perioada de izolare. Cabinetele stomatologice au pierdut astfel circa 500.000 de locuri de muncă într-o lună, conform statisticilor guvernamentale, aceeaşi situaţie fiind întâlnită în cazul cabinetelor oftalmologice sau al centrelor de fizioterapie.

Chiar şi la New York pneumologii şi-au închis cabinetele. ''În a treia săptămână a lunii martie telefonul a încetat să mai sune'', povesteşte doctorul Len Horovitz, al cărui cabinet a rămas închis cinci săptămâni. El a compensat cu puţină telemedicină, iar acum s-a reprofilat efectuând teste pentru depistarea COVID-19.

Grecia prelungeşte interdicţia de intrare pentru cetăţenii străini, cu excepţia celor din spaţiul Schengen 

Guvernul grec a decis joi extinderea până la 15 iunie a interdicţiei de intrare pentru cetăţenii din terţe ţări, cu excepţia celor din spaţiul Schengen. În ceea ce priveşte posibila extindere a acestei măsuri şi regulile pentru sezonul turistic 2020, purtătorul de cuvânt al guvernului grec Stelios Petsas a declarat că executivul urmează să prezinte planul pentru turism în zilele următoare.

Guvernul grec a decis joi extinderea până la 15 iunie a interdicţiei de intrare pentru cetăţenii din terţe ţări, cu excepţia celor din spaţiul Schengen.

Restricţionarea tuturor conexiunilor cu Albania, Macedonia de Nord, Italia, Spania, emisă de ministerele pentru Protecţie Civilă, Sănătate, Interne, Infrastructură, Politică de transport maritim şi insular, rămâne în vigoare până vineri, 15 mai, la ora 15:00.

În ceea ce priveşte posibila extindere a acestei măsuri şi regulile pentru sezonul turistic 2020, purtătorul de cuvânt al guvernului grec Stelios Petsas a declarat joi pentru corespondentul MIA la Atena că guvernul urmează să prezinte planul pentru turism în zilele următoare.

Turiştii vor fi notificaţi în timp util cu privire la toate modificările şi restricţiile de circulaţie, a precizat Stelios Petsas.