La sediul NATO se ştie limpede că Rusia se pregăteşte de război, dar numai neoficial se recunoaşte – precum în urmă cu o săptămână, pe 15 mai 2017 – că România este punctul sensibil al defensivei aliate, la graniţa de est a comunităţii euroatlantice.

Adică exact ce afirma, încă în urmă cu trei ani, generalul (r.) dr. Constantin Degeratu, ex-consilier prezidenţial, ex-şef al Statului Major General, lider al Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, cea mai respectată voce în rândurile seniorilor militari.

Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică a fost iniţiativa unor conaţionali generoşi, care a permis afirmarea mediatică a unor rezervişti vocali, a unor seniori experţi în securitate internaţională şi a unui număr semnificativ de tineri strălucitori, ambiţioşi, extrem de bine pregătiţi, care au curajul să vadă România aşa cum poate fi, nicidecum cum o văd adversarii săi ştiuţi.

Iar luni, 22 mai 2017, va fi o nouă reuniune a acestui think tank informal, cu afirmare mediatică.

În rândurile care urmează am inserat doar zece din afirmaţiile de interes general, ale generalului (r.) dr. Constantin Degeratu, enunţuri care vizează contextul în care se va derula Summitul NATO, de la Bruxelles. Cel la care dirijorul recunoscut va fi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump.

Generalul (r.) dr. CONSTANTIN DEGERATU:

“1. Exerciţiile militare ale Rusiei, din ultimii doi-trei ani, sunt specifice etapei premergătoare unui război. Rusia, potrivit canoanelor militare, este într-un proces clar de trecere de la starea de pace, la cea de război, deoarece exerciţiile sale sunt tipice declanşării acţiunilor militare, cu ieşirea trupelor în formaţiuni complete de luptă, cu angajarea autorităţilor locale, cu informarea populaţiei. Sigur, aceste exerciţii sunt motivate ca fiind de apărare.

2. Au fost activate cel puţin şase divizii ruseşti, în ultimii trei ani de zile, în cele două districte militare care ne interesează, cel din Vest care vizează ţările baltice şi Polonia, şi acela din Sud, unde s-a mai înfiinţat o armată.

3. E o strategie limpede, din perspectiva Moscovei. Golful Finic, în care se află Petersburgul, este mort, atâta vreme cât litoralul sudic este stăpânit de o ţară ca Estonia, iar cel nordic de Finlanda, un stat care a început să se comporte ca o ţară membră a NATO.

4. În ceea ce priveşte România, noi ne-am legănat cu iluzia că nu suntem vecini cu Rusia, deşi distanţa maritimă, dintre Crimeea şi Constanţa, este de trei sute şi ceva de kilometri, nesemnificativă, în condiţiile războiului modern. Mai este şi această percepţie, la nivelul opiniei publice, de pildă, că nu există pericol militar direct la adresa României, deşi nu ştiu pe ce se bazează, pentru că istoria ne arată, de la 1711 încoace, că Rusia a avut întotdeauna o atitudine de extindere în această direcţie.

5. Problema principală a României şi Bulgariei, în această zonă, este precaritatea apărării spaţiului aerian, atât împotriva ţintelor aeriene, cât şi a celor balistice.

100.000

6. Noi, în opinia noastră publică, nu prea ascultăm pe generalii americani, dar războiul nu este al unor militari, ci este un examen al naţiunilor.

7. Ideea că Rusia se sperie de NATO, care este o organizaţie puternică, nu ţine.

8. Preşedintele Putin trebuie să înţeleagă că a cheltuit atât de mult degeaba, adică astfel a adus NATO aici. NATO trebuie să existe realmente aici, nu doar politic, ci şi militar.

9. Cea mai îndrăzneaţă mişcare a preşedintelui SUA, acum, ar fi primirea Georgiei, în NATO, aşa cum este, integrarea Republicii Moldova în dispozitivul militar defensiv românesc, al NATO, şi plan de acţiune pentru a deveni membră a Alianţei, pentru Ucraina.

333

10. După rezolvarea problemei est-germane, a rămas nerezolvată problema est-românească. Aici este vorba de tranşarea unei probleme existenţiale româneşti. Şi deci, din acest punct de vedere, una de securitate a NATO şi a UE. Asta pentru că gesturile simbolice pe care le face Putin, ba cu harta până la Milcov şi Carpaţii estici, ba cu Dodon, singurul sprijinitor de nădejde în tribună, la parada de la 9 Mai, ne arată clar că acolo se coace o criză internaţională majoră.”