Pregătiri de război: Armata rusă lansează rachete de croazieră în Marea Neagră

Pregătiri de război: Armata rusă lansează rachete de croazieră în Marea Neagră

Rachetă lansată de pe fregata Amiral Essen FOTO Zvezda

O navă militară rusă a lansat rachete de croazieră Kalibr în cadrul unor simulări de război în Marea Neagră care survin în contextul unei mobilizări masive de trupe ruse la graniţa cu Ucraina şi unor tensiuni sporite în Donbas.

Chemat să detensioneze situaţia de la graniţa cu Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin nu dă niciun semn de dialog. În schimb, armata rusă continuă înarmarea peninsulei Crimeea, anexată şi ocupată de Rusia în martie 2014, şi masarea de militari pe flancul său sud-vestic.

Imagini din satelit arată că armata rusă şi-a suplimentat numărul vehiculelor şi flota de avioane de luptă multirol Su-30 în Crimeea.

Pe lângă aceste întăriri, armata rusă şi umflă muşchii în Marea Neagră lansând rachete de croazieră Kalibr de pe fregata Amiral Essen, concepută, potrivit Moscovei, pentru a distruge nave de suprafaţă, submarine şi instalaţiile terestre inamice.

Lansarea rachetelor Kalibr a avut loc marţi, în cadrul unor exerciţii care au implicat 20 de nave militare ruse şi aeronave de asalt Su-25SM3, supranumite „tancurile zburătoare”.

Exerciţiile de marţi au fost prezentate de Moscova drept o simulare de „respingere a unui ţări inamice”.

Fregata Amiral Essen FOTO Wikipedia

Cu prilejul acestor manevre navale şi aeriene, Rusia a blocat zborurile deasupra Crimeei şi unor porţiuni ale Mării Negre.

Aşa-numitul „aviz către aviatori” (NOTAM), emis pentru a avertiza piloţii cu privire la potenţiale pericole, se aplică apelor teritoriale din largul  coastei de sud a Crimeei şi unor porţiuni ale apelor internaţionale din largul Mării Negre în perioada 20-24 aprilie.

„Zona a fost declarată temporar periculoasă pentru zborurile aeronavelor”, potrivit agenţiei de presă Interfax, care a citat nota de avertisment, adăugând că restricţiile se aplică la o altitudine maximă de 19.000 de metri.

Anterior, Ministerul rus al Apărării anunţase închiderea navigaţiei pe anumite porţiuni ale Mării Negre pentru navele militare şi oficiale străine până la sfârşitul lunii octombrie.

Aproximativ 50 de avioane militare ruse au fost implicate în aceste zile în exerciţiile majore prezentate de Moscova drept un „antrenament de rutină”.

Dar acest „antrenament de rutină” este însoţit de o mobilizare masivă la graniţa cu Ucraina, de reluarea ostilităţilor în Donbas şi de inundarea publicului rus cu o propagandă de război.

Şeful diplomaţiei ucrainene: 120.000 de militari ruşi la graniţă

Aproape goală până la 15 martie, baza militară din Marfika, situată în estul Crimeei, găzduieşte acum - conform unor imagini din satelit - mii de soldaţi şi un număr important de vehicule blindate.

Avioane de luptă Su-30 mobilizate la graniţa cu Ucraina FOTO The Sun

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a afirmat marţi că Rusia a desfăşurat 120.000 de militari la graniţa cu ţara sa.

„Trupe ruseşti continuă să vină în apropierea frontierelor noastre în nord-est, est şi sud. În aproximativ o săptămână, ei au atins o forţă combinată de peste 120.000 de oameni”, a estimat Kuleba într-o conferinţă de presă online cu mai multe publicaţii internaţionale.

„Asta nu înseamnă că se vor opri din regruparea forţelor odată cu atingerea acestui număr”, a avertizat el.

Potrivit unor observatori occidentali, actuala concentrare de forţe ruse în regiune este mai mare decât cea din momentul anexării peninsulei Crimeea de către Rusia.

Şeful diplomaţiei ucrainene a atras atenţia în privinţa imprevizibilităţii Moscovei şi a subliniat că ţara sa nu caută un conflict cu ţara vecină.

UE cere Rusiei să descaladeze situaţia

Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Josep Borrell s-a arătat îngrijorat, luni, la finalul unei videconferinţe cu miniştrii de Externe din UE, că există riscul „unei escaladări” la frontiera dintre Rusia şi Ucraina.

„Este vorba despre cea mai masivă desfăşurare (de forţe, n. red.) la care am asistat vreodată. Este îngrijorător. Nu sutem la adăpost de un incident”, a apreciat şeful diplomaţiei europene.

„Această consolidare trebuie să înceteze şi cerem Rusiei să dezescaladeze” situaţia, a subliniat Borrell.

SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania au lansat apeluri similare.

Zelenski vrea să se întâlnească cu Putin în Donbas

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus marţi omologului său rus Vladimir Putin să se întâlnească în Donbas pentru a discuta despre încheierea conflictului armat în această regiune din estul Ucrainei şi calmarea tensiunilor între Kiev şi Moscova.

„Domnule Putin, eu sunt pregătit să merg mai departe şi vă invit la o întâlnire în orice loc în Donbasul ucrainean, unde războiul continuă”, a spus Volodimir Zelenski în înregistrarea video difuzată marţi seara.

Zelenski dă asigurări că îşi doreşte o încetare a războiului pe cale diplomatică, dar că este pregătit totodată să se apere în cazul unui atac. „Ucraina vrea război? Nu. Dar este pregătită de război? Da”, subliniază el.

„Milioane de vieţi” sunt în joc în cazul unui război între Ucraina şi Rusia, a avertizat preşedintele ucrainean adresându-i-se liderului de la Kremlin.

Miercuri, Volodimir Zelenski a promulgat legea ce permite convocarea rezerviştilor pentru serviciul militar fără a decreta mobilizarea.

Acum câteva săptămâni, şeful statului ucrainean s-a declarat dispus să discute cu Vladimir Putin despre situaţia din Donbas. Kremlinul nu a dat un răspuns la această solicitare.

Zelenski şi Putin s-au întâlnit o singură dată, în decembrie 2019 la Paris, în cadrul formatului de dialog Normandia privind soluţionarea războiului din Donbas.

Şi Dmitro Kuleba i-a propus o discuţie omologului său rus Serghei Lavrov, dar acesta din urmă nu a dat curs invitaţiei.

O nouă Ialta?

Pe de altă parte, Kremlinul dă semne că Vladimir Putin îşi doreşte o întâlnire cu omologul său american Joe Biden. Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, a purtat luni discuţii pe tema unui „summit prezidenţial” cu consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan. Cei doi au căzut de acord să „păstreze legătura”, a precizat laconic purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate al SUA, Emily Horne. Anterior, Kremlinul anunţase că Putin plănuieşte să ia cuvântul la o reuniune online pe tema schimbărilor climatice organizată de Statele Unite.

În opinia analistului rus Andrei Piontkovski, Putin urmăreşte o nouă Ialta, dar că Biden nu va fi de acord cu acest lucru.

Potrivit lui Piontkovski, citat de agenţia ucraineană EuromaidanPress.com, Putin nu vrea doar un pic mai mult teritoriu în Ucraina, ci vrea să controleze toată Ucraina, iar ucrainenii vor lupta pentru a preveni ca acest lucru să se întâmple.

Dacă Putin invadează în mod deschis Ucraina, se va alege cu „un război economic total”, este de părere analistul rus. Rusia va pierde accesul la SWIFT (codul unic de identificare al fiecărei bănci sau instituţii financiare în întreaga lume) şi se va confrunta cu un embargo asupra petrolului. Aceste mişcări vor afecta atât de mult elita rusă, încât aceasta nu va mai fi dispusă să-l urmeze orbeşte pe Putin. Liderul de la Kremlin poate crede că deţine controlul, dar aceste presiuni îi vor demonstra lui că nu este aşa, precizează el.

Chiar înainte de a trage un foc, economia rusă se clatină, continuă analistul. Cursul de schimb al rublei se prăbuşeşte. Dar dacă Occidentul duce un război economic împotriva Rusiei, ţara respectivă se va confrunta cu „o catastrofă economică, regimul nu va supravieţui”. Cei intoxicaţi cu imperialismul rus pot gândi altfel, dar greşesc, conchide Andrei Piontkovski.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările