Din culisele anchetei despre palatul lui Putin: de la idee la peste 100 de milioane de vizualizări pe YouTube şi proteste ample în întreaga Rusie

Din culisele anchetei despre palatul lui Putin: de la idee la peste 100 de milioane de vizualizări pe YouTube şi proteste ample în întreaga Rusie

Palatul lui Putin Captură YouTube

Pe 19 ianuarie, la două zile după ce a fost arestat pe Aeroportul Şeremetievo din Moscova, Aleksei Navalnîi a publicat o anchetă care i-a şocat pe compatrioţii săi. „Este un stat în cadrul Rusiei, iar în acest stat nu există decât un ţar inamovibil: Putin”, afirmă opozantul rus în deschiderea documentarului despre obscurul palat de la Marea Neagră cu port, podgorie şi perii de toaletă de peste 700 de euro bucata.

Ştiri pe aceeaşi temă

Intitulat „Palatul lui Putin: Povestea celei mai mari mite din istorie”, documentarul a înregistrat deja peste 106 milioane de accesări doar pe canalul de YouTube al lui Aleksei Navalnîi.

Investigaţia, care prezintă o vastă schemă de corupţie de peste 1 miliard de euro pentru ridicarea unui palat lui Putin, a stârnit un deranj imens la Kremlin. Iniţial, Administraţia Prezidenţială Rusă s-a făcut că nu ştie despre ce e vorba, apoi Putin a negat personal că ar deţine această proprietate. După etapa negării, regimul Putin a recurs la contraatac, punând sub semnul îndoielii ancheta făcută de Navalnîi cu o deplasare regizată pe şantier. Într-un final, partenerul de judo al lui Putin, aşa-zisul om de afaceri Arkadi Roteneberg, a ieşit în faţă şi a susţinut că el este proprietarul impozantei construcţii de la Marea Neagră. „Acum nu va mai fi un secret, eu sunt beneficiarul. A fost o proprietate complicată, cu mulţi creditori, iar eu am reuşit să devin beneficiar”, a spus Rotenberg, încercând astfel să reducă presiunea de pe umerii lui Putin.

Documentarul a crescut în mod evident furia în Rusia faţă de un regim etichetat drept corupt, lacom şi abuziv. Aşadar, zeci de mii de ruşi au ieşit în stradă pentru a cere plecarea lui Putin şi eliberarea lui Navalnîi. În timp ce scandau că Putin e hoţ, protestatarii fluturau perii de toaletă, dar nu la fel de scumpe precum cele din palatul „ţarului” din secolul XXI.

Într-un amplu articol dedicat celui mai viral documentar al lui Navalnîi despre corupţia din Rusia, „Time” intră în firul anchetei.

Cum a început investigaţia?

Ideea de a investiga proprietatea de la Ghelendjik i-a venit lui Navalnîi la câteva zile după ce a ieşit din comă, la începutul lui septembrie, la Berlin, spune Maria Pevcih, şefa Departamentului de anchete al Fondului de luptă împotriva corupţiei (FBK), un ONG al opozantului rus.

Astfel, câteva săptămâni mai târziu, Pevcih şi unul dintre investigatorii FBK, Gheorghi Alburov, au lansat cercetările, în timp ce Navalnîi a început să lucreze la puzzle şi la scenariul filmului. „Nu pot să spun că am început de la zero”, spune Pevcih pentru „Time”.

Ori, în ultimii zece ani, Maria Pevcih şi Gheorghi Alburov au investigat zeci de cazuri de corupţie din Rusia lui Putin. Prin urmare, ei ştiau unde să caute informaţiile necesare.

În ultimii ani, FBK a primit fel şi fel de materiale despre palat, cum ar fi fotografii şi planuri arhitecturale. Aceste materiale au fost furnizate de foşti muncitori la palat.

Dar cea mai mare provocare a fost filmarea proprietăţii cu drona. Cei trei membri ai echipei de filmare - Gheorghi Alburov, Viaceslav Ghimadi şi Vladlen Los - au fost nevoiţi să plece din Moscova noaptea cu trenul, să-şi redirecţioneze telefoanele mobile la o distanţă de 240 de kilometri de Ghelendjik şi să acţioneze cât mai rapid la faţa locului, într-un mediu total ostil şi plin de riscuri. „Ştiam că eram urmăriţi în permanenţă”, explică Pevcih.

Aflaţi în imposibilitatea de a se apropia de palat pe uscat din cauza gradului ridicat de securitate, cei trei membri ai FBK au avut o singură variantă, şi anume să stea undeva în larg la peste 2 kilometri. Dar, pentru a face acest lucru, au avut nevoie de o aprobare specială chiar de la Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB), care de regulă o oferă cu condiţia respectării unei distanţe de circa 1,5 kilometri de coastă. Cei trei au călătorit într-o zi însorită şi s-au comportat ca şi cum ar fi turişti, fapt ce i-a ajutat atât pentru a nu trezi suspiciuni, cât şi pentru a obţine imagini aeriene care concordau cu spusele surselor lor.

În ceea ce priveşte interiorul palatului, FBK a creat imagini pe baza descrierilor şi fotografiilor primite de la foşti muncitori. Folosind planurile de design care indicau diverse mărci italiene de mobilier, aceştia au contactat producătorii şi au obţinut informaţii despre preţuri. „Fiecare canapea costă cât un mic apartament de la periferia Moscovei, iar, dacă luăm în calcul doar mobila din sala de lectură, atunci putem cumpăra un apartament decent în Londra”, remarcă Pevcih.

Nu se ştie cât de des vine Putin la palatul său de la Marea Neagră. Potrivit FBK, toţi angajaţii, cu excepţia celor esenţiali, sunt concediaţi înainte de vizitele liderului de la Kremlin.

Cine a finanţat palatul?

După ce au analizat peste 100.000 de tranzacţii bancare, Pevcih şi Alburov spun că au descoperit o reţea complexă de transferuri prin companii de tip paravan. Multe dintre plăţi au fost asigurate sub diferite forme de companii mari de stat precum Transneft şi Rosneft. Navalnîi spune că Transneft a plătit doar 4,3 miliarde de ruble (56,7 milioane de dolari) pentru „chirie”.

„De aceea o numim cea mai mare schemă de mită din lume. Prietenii lui Putin, care au primit de la el permisiunea de a fura tot ce îşi doresc din Rusia, i-au mulţumit din plin. Mai mult decât atât, au adunat 100 de miliarde de ruble şi au construit cu aceşti bani un palat pentru şeful lor”, subliniază opozantul rus.

Ori, după cum afirmă numeroşi comentatori politici, o caracteristică definitorie a celor 21 de ani de guvernare ai lui Putin este contractul său tacit cu oligarhii. Astfel, dacă stau departe de politică, îşi pot păstra majoritatea banilor. FBK spune însă că Putin nu uită să-şi încaseze comisioanele. Iar acestea sunt de ordinul câtorva zeci de miliarde de dolari. Economistul suedez Anders Aslund a făcut un calcul. Potrivit acestuia, preşedintele rus a acumulat în ultimii 20 de ani o avere cuprinsă între 100 şi 160 de miliarde de dolari, ceea ce l-ar face al treilea cel mai bogat om din lume, după Elon Musk şi Jeff Bezos.

Cine deţine palatul?

Potrivit lui Navalnîi, palatul de la Marea Neagră este înregistrat oficial ca aparţinând Binom Joint Stock Company, o firmă cu sediul într-un birou de 100 de metri pătraţi din Sankt Petersburg.

Angajaţii Binom lucrează concomitent şi pentru o companie obscură, Aktsept, care este deţinută de Mihail Şelomov, un văr de gradul doi al lui Putin.

Prin Aktsept, Şelomov deţine şi 0,2% din Gazprom, în valoare de peste 8 miliarde de ruble (aproape 100 de milioane de euro). În ciuda faptului că este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, Şelomov şi-a păstrat serviciul la Sovcomflot, cea mai mare companie de transport maritim din ţară, şi dă impresia că trăieşte modest. „Este doar un paravan”, notează FBK, precizând că averea trecută pe numele său ar fi de fapt al lui Putin.

Ce urmează pentru activiştii lui Navalnîi?

Acuzat de încălcarea termenilor unei condamnări la închisoare cu suspendare, Navalnîi riscă să stea cel puţin trei ani şi jumătate după gratii. Alburov şi mai mulţi membri ai FBK, inclusiv purtătoarea de cuvânt Kira Iarmîş, se află la rândul lor în arest, fiind acuzaţi de încălcarea normelor sanitare anti-COVID-19.

Totuşi, Pevcih dă asigurări că anchetele anticorupţie nu se vor opri. „Investigaţia despre palat a fost doar începutul. Am spart codul, ne-am dat seama cum plătesc pentru unele lucruri şi de unde îşi primesc banii. Ştim deja unde să săpăm”, spune ea.

Activista este convinsă că represiunea împotriva FBK va creşte cu fiecare investigaţie publicată. „Vor să bage frica în noi, dar nu le vom oferi cadou acest lucru”, declară Maria Pevcih.

FOTO EPA - EFE

Imagini din aceeasi galerie
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
  • FOTO EPA - EFE
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările