Războiul geopolitic al vaccinării. Se încinge lupta între Londra şi Bruxelles

Fiecare actor geopolitic important şi-a creat propriul vaccin şi acum au loc confruntări comerciale, politice şi de prestigiu. Dar, decizia adoptată de mai multe ţări europene de a suspenda vaccinările cu serul anti-COVID-19 al AstraZeneca ar putea să submineze încrederea publicului şi să întârzie eforturile depuse pentru a stopa pandemia de coronavirus.

Campania de vaccinare împotriva Covid-19 din Uniunea Europeană a întâmpinat numeroase dificultăţi de la începutul său - numărul limitat de doze, probleme în transportul şi livrarea dozelor, sau, mai recent, suspiciuni legate de efectele adverse care ar fi provocate de serul AstraZeneca, nedovedite ştiinţific până acum. Pe acest fundal, mai multe state membre ale UE dau semne că părăsesc strategia europeană de vaccinare. Grupul Vişegrad priveşte spre Rusia şi China. 

În plus, după ce 17 state europene au sistat vaccinarea cu AstraZenaca şi stau cu dozele de vaccin în depozite, Bruxelles-ul şi-a atras criticile altor ţări care nu pot primi serul. O analiză a „Daily Express“ arată că UE stă cu zeci de milioane de doze de vaccin neutilizate. Statelor UE au folosit doar 48 de milioane de doze din cele 62,2 milioane care le-au fost livrate, potrivit datelor oficiale publicate de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor. 

Britanicii arată cu degetul spre Berlin şi Paris

Dintre acestea, aproape 15 milioane de doze au fost furnizate de gigantul farmaceutic din Marea Britanie, AstraZeneca, mai mult de 7,5 milioane dintre vaccinurile fiind neutilizate. Decizia capitalelor europene a fost considerată la Londra ca fiind „una politică”, deoarece experţii au avertizat că vaccinul nu pune probleme , şi arată cu degetul spre Berlin şi Paris. 

Rolul Germaniei, şi în special cel al ministrului german al Sănătăţii, Jens Spahn, se află sub luminile reflectoarelor după o rundă haotică de diplomaţie telefonică desfăşurată la începutul acestei săptămâni, în urma căreia cele mai mari ţări din UE s-au pus de acord pentru a suspenda vaccinările cu serul produs de compania britanico-suedeză AstraZeneca.

Jens Spahn a spus că a acţionat la sfatul experţilor după ce autoritatea de monitorizare medicală din Germania a raportat "un număr semnificativ de cazuri din punct de vedere statistic" aferente unei rare afecţiuni cerebrale, provocată de formarea unor cheaguri sangvine la nivelul creierului.

Compania AstraZeneca a precizat însă că nu a găsit nicio dovadă care să ateste că astfel de cheaguri sangvine au fost cauzate de vaccinul său. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a îndemnat ţările lumii să nu îşi amâne campaniile de vaccinare, întrucât ele salvează multe vieţi.

Acţiunile Germaniei au fost interpretate ca o manevră politică atât în ţară, cât şi în străinătate, iar liderii formaţiunilor politice de opoziţie din Germania i-au cerut cancelarului Angela Merkel să îl demită pe ministrul Jens Spahn.

Oficialii din marile capitale europene au furnizat relatări diferite despre acea rundă frenetică de diplomaţie telefonică purtată în cursul zilei de luni, în urma căreia Italia, Franţa şi Spania au călcat pe urmele Germaniei şi au decis să suspende vaccinările cu serul AstraZeneca.

Mai multe surse afirmă că Angela Merkel i-a telefonat prim-ministrului italian Mario Draghi pentru a îl informa în legătură cu acea decizie. Un oficial italian de rang înalt din domeniul sănătăţii a afirmat că suspendarea de către Italia a fost o decizie politică, adoptată pentru ca această ţară să nu intre în dezacord cu Germania.

Alte surse italiene au dezvăluit că prim-ministrul Mario Draghi şi preşedintele francez Emmanuel Macron s-au pus de acord, în cadrul unei conversaţii telefonice, că măsura este temporară şi preventivă.

O importantă sursă guvernamentală germană a negat că Berlinul ar fi exercitat presiuni, remarcând faptul că state europene mai mici, precum Austria şi Belgia, au tras la rândul lor un semnal de alarmă.

"Nimeni nu este forţat să facă ceva", a declarat sursa germană, care a făcut acele declaraţii sub protecţia anonimatului. "Nu aşa funcţionează UE", a adăugat sursa.

În contextul acestor controverse europene, frustrările legate de felul în care ministrul Jens Spahn a gestionat pandemia au atins cote înalte în rândul politicienilor conservatori aflaţi la guvernare în Germania, care au fost învinşi, recent, în alegerile regionale din două landuri. Uniunea Creştin-Democrată, formaţiunea Angelei Merkel, se află în sondaje la cel mai scăzut nivel al său din acest an înainte de alegerile generale din septembrie, în cadrul cărora actualul cancelar german nu va mai candida pentru a obţine al cincilea mandat.

Succesorul ei la conducerea CDU, Armin Laschet, care va candida pentru postul de cancelar, a criticat amânarea livrărilor de vaccinuri AstraZeneca în UE, considerând-o "o veste proastă". Rivalul lui, Markus Soder, premierul landului Bavaria, a cerut ca vaccinul britanico-suedez să devină disponibil pentru orice persoană care îl doreşte. 

Ian Jones, profesor de virusologie la Universitatea Reading din Marea Britanie, afirmă că problema cheagurilor sangvine "a fost aleasă de politicieni care nu fac diferenţa între o parte a virusului şi o alta".

"Seamănă cu piesele de domino care se prăbuşesc. Ai nevoie de doar una sau două ţări care să spună că există o problemă şi care suspendă utilizarea (vaccinului AstraZeneca, n.r.), apoi un grup întreg de alte ţări vor 

„cădea“ la rândul lor. Nu cred că a fost vorba de o decizie independentă", a declarat el pentru Reuters.

Nicola Magrini, şeful Agenţiei de Supraveghere a Medicamentelor din Italia a acuzat Parisul şi Berlinul că se joacă de-a politica pe fondul unui conflict aprins între AstraZeneca şi Comisia Europeană, cauzat de deficienţele livrărilor către statele membre. 

Nicola Magrini, directorul general al AIFA, a afirmat: „Am ajuns la punctul suspendării deoarece mai multe ţări europene, inclusiv Germania şi Franţa, au preferat să întrerupă vaccinările… să pună dozele în aşteptare pentru a efectua controale. Alegerea este una politică ” . 

Germania a luat acea decizie după ce autoritatea sa de monitorizare a vaccinurilor, Institutul Paul Ehrlich, a descoperit şapte cazuri ale unei afecţiuni foarte rare - tromboză venoasă cerebrală - în rândul celor 1,6 milioane de germani care au primit deja doze de vaccin AstraZeneca, iar trei dintre acele cazuri au fost fatale.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) investighează relatări despre circa 30 de cazuri de cheaguri sangvine, hemoragii şi număr scăzut de trombocite în rândul celor 5 milioane de persoane din UE care au fost imunizate cu vaccinul AstraZeneca.

EMA va prezenta concluziile acestei analize joi, 18 martie, dar, până atunci, a anunţat că nu a descoperit o legătură cauzală cu vaccinul AstraZeneca şi a spus că beneficiile aduse de acest ser anti-COVID-19 depăşesc în mod considerabil riscurile.

"Suntem îngrijoraţi că ar putea să apară un efect legat de încrederea în vaccinuri", a declarat Emer Cooke, directorul executiv al EMA. "Însă responsabilitatea noastră este aceea de a ne asigura că produsele pe care le autorizăm sunt sigure şi că oamenii pot să aibă încredere în ele", a adăugat ea.

 Britanicii acuză că se pregăteşte terenul pentru vaccinul CureVac. Acesta este produs de o societate europeană cu sediul în Germania, care a semnat, la 6 iulie 2020, un acord de împrumut în valoare de 75 de milioane euro cu Banca Europeană de Investiţii, pentru crearea şi producerea pe scară largă a unor vaccinuri, incluzând un potenţial vaccin al CureVac împotriva COVID-19. CureVac are rol de pionierat în crearea unei clase complet noi de vaccinuri bazate pe ARN mesager (ARNm), transportat în celule de nanoparticule lipidice. 

CureVac intenţionează să construiască o reţea de companii partenere, cu ajutorul cărora să poată intensifica producţia vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat, în aşa fel încât capacitatea de producţie să ajungă la 300 de milioane de doze în 2021 şi până la 600 de milioane în 2022. Compania a anunţat într-un comunicat preluat de Reuters că doreşte să folosească expertiza şi capacităţile de producţie pe scară largă a vaccinurilor din Germania, Franţa, Olanda, Belgia, Spania şi Austria, plus, eventual, Suedia, Polonia, Italia şi Irlanda. 

Presa britanică arată cu degetul şi spre Franţa, scriind că un laborator francez va începe să producă vaccinul Moderna Covid-19 chiar din luna martie, în timp ce altul va începe să producă vaccinul de la Pfizer şi BioNTech în aprilie, a declarat miercuri ministrul Industriei Agnès Pannier-Runacher, citat de France 24. 

Preşedintele Emmanuel Macron a promis chiar că patru locaţii de pe teritoriul francez vor începe în curând să producă vaccinuri împotriva noului coronavirus.  Pe lângă toate acestea, un laborator francez Sanofi va începe să producă vaccinul Pfizer-BioNTech în al doilea trimestru, chiar în timp ce merge înainte şi cu vaccinul propriu, deja mult întârziat. De asemenea, compania franceză Delpharm va produce tot acelaşi vaccin Pfizer.

UE ameninţă cu înăsprirea condiţiilor pentru exportul vaccinurilor împotriva COVID-19 şi arară cu degetul spre Londra

Comisia Europeană a ameninţat miercuri că va înăspri condiţiile de export în afara UE al vaccinurilor împotriva COVID-19 în scopul garantării „reciprocităţii” schimburilor cu ţări care sunt ele însele producătoare, relatează AFP.

„Rutele trebuie să fie deschise în cele două sensuri (…) Noi exportăm multe vaccinuri spre ţări care produc ele însele. Este o invitaţie pentru ele de a fi deschise”, a declarat preşedinta executivului UE, Ursula von der Leyen, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Vrem să vedem reciprocitate şi proporţionalitate în exporturi şi suntem gata să recurgem la toate opţiunile (…) pentru a ne asigura că Europa îşi primeşte corect partea”, a mai spus ea.

„Dacă situaţia nu se schimbă, trebuie să reflectăm asupra exporturilor către ţările producătoare de vaccinuri, în funcţie de nivelul lor de deschidere”, a mai spus şefa executivului UE.

De la introducerea în ianuarie a unui mecanism de control care le impune exportatorilor de vaccinuri să solicite undă verde în prealabil din partea autorităţilor, UE a aprobat peste 300 de cereri de export, reprezentând 41 de milioane de doze spre 33 de ţări. Un singur transport de 250.000 de doze de vaccin spre Australia a fost blocat.

Ursula von der Leyen a atras atenţia asupra situaţiei din Regatul Unit, unde două centre produc vaccinul AstraZeneca, utilizat masiv în campaniile de inoculare.

În urma acestor aprobări a cererilor de exporturi, UE a exportat circa 9 milioane de doze spre Regatul Unit între 1 februarie şi 9 martie, potrivit datelor UE, respectiv circa o treime din totalul dozelor administrate până acum britanicilor.

„Aşteptăm în continuare să vedem doze de AstraZeneca venind din Regatul Unit. Invităm Londra să ne arate că pot avea loc şi exporturi de vaccinuri din Regatul Unit către UE, astfel încât să existe reciprocitate”, a subliniat şefa Comisiei Europene.

Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a criticat dur Regatul Unit săptămâna trecută pentru că nu a exportat, de facto, niciun vaccin spre continent. Londra s-a apărat negând că ar fi impus o interdicţie oficială de export.

Marea Britanie a vaccinat aproape jumătate din populaţia adultă. Boris Johnson urmează să se vaccineze cu AstraZeneca

Marea Britanie a vaccinat până miercuri mai mult de 25 de milioane de persoane cel puţin cu prima doză de vaccin împotriva COVID-19, la 100 de zile de când prima persoană a fost vaccinată în această ţară, relatează Reuters.

Potrivit guvernului de la Londra, aproape jumătate din populaţia adultă a fost vaccinată, astfel că ar putea fi atinsă ţinta ca până pe 15 aprilie toţi britanicii cu vârste de peste 50 de ani să poată beneficia de vaccin.

Datele oficiale arată până miercuri vaccinarea a 25.273.226 de persoane cu prima doză de vaccin Pfizer sau AstraZeneca, dintre care 1.759.445 au primit şi a doua doză. Pentru a vaccina cât mai multe persoane într-un timp cât mai scurt, guvernul britanic a ales să amâne administrarea celei de-a doua doze dincolo de termenul recomandat de producătorii vaccinurilor.

Avem ”25 de milioane de motive să fim încrezători în viitor în timp ce redeschidem precaut societatea”, a spus premierul Boris Johnson.

El a anunţat că urmează să se vaccineze curând, insistând că va fi inoculat cu serul AstraZeneca, suspendat în mai multe state ale UE după semnalarea unor cazuri de tromboză suspecte. În schimb, autorităţile britanice consideră în continuare ”sigur şi eficace” vaccinul AstraZeneca, dând asigurări că vor continua să-l folosească.

Oportunitate pentru Rusia şi China

Problema a reprezintat o oportunitate pentru China, Rusia şi India, care concurează pentru  distribuirea propriilor vaccinuri către zeci de state care au nevoie, în timp ce ţările bogate se concentrează pe nevoile propriilor lor oameni.  Încă de la începutul pandemiei, Rusia a părut determinată să câştige „cursa” globală pentru dezvoltarea unui vaccin eficient împotriva Covid-19. De altfel, Sputnik V a fost primul vaccin împotriva acestei boli înregistrat în lume, în vara anului trecut. India, care produce cantităţi mari de vaccin dezvoltat de AstraZeneca prin intermediul Serum Institute, caută, de asemenea, prin exporturile sale să înregistreze câştiguri geostrategice şi, în special, să contracareze influenţa Chinei în Asia. 

„De la bun început, vaccinarea a intrat într-un adevărat război şi pe plan global se intersectează foarte multe interese. Fiecare actor geopolitic important şi-a creat propriul vaccin şi am fi fost naivi să credem că nu va urma o uriaşă bătălie pentru a-ţi impune propriul vaccin. Această bătălie cred că se desfăşoară şi la nivelul marilor producători, cred că asistăm la confruntări comerciale, politice, geopolitice şi de prestigiu“, susţine  Alina Bârgăoanu, profesor universitar şi decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, expert în analiza şi combaterea dezinformării

Influenta preţului

Capacitatea de negociere a ţărilor bogate nu se rezumă doar la cantitatea de doze obţinute, ci şi la preţul acestora. Bangladesh, de exemplu, plăteşte în medie 4 dolari pentru fiecare doză de vaccin AstraZeneca, faţă de cei 3,5 dolari plătiţi de statele-membre ale Uniunii Europene. Conform BBC, costul pentru această ţară este chiar mai mare dacă se pune la socoteală şi taxa de 1 dolar pe care principalul distribuitor de vaccin o percepe pentru fiecare doză. Africa de Sud se numără şi ea printre ţările care plăteşte mai mult pentru dozele de vaccin AstraZeneca – 5,25 de dolari pentru fiecare doză.

Prin comparaţie Statele Unite plătesc 4 dolari la fiecare doză, dar direct către companie. Astfel de discrepanţe pot fi observate şi în cazul celorlalte vaccinuri, însă în contextul în care serul AstraZeneca este mult mai uşor de transportat şi distribuit, a existat speranţa că el ar putea deveni accesibil cu uşurinţă pentru ţările mai puţin dezvoltate care nu dispun de infrastructura necesară.