Preşedintele american Joe Biden s-a adresat luni naţiunii pentru a spune ce crede el despre evoluţiile îngrijorătoare din Afganistan, unde talibanii au preluat rapid controlul asupra ţării.

Biden a încercat să justifice decizia sa de a retrage trupele americane din Afganistan şi a dat vina pe conducerea statului afgan, care nu a opus rezistenţă talibanilor în ultimele săptămâni.

"Adevărul este că lucrurile au evoluat mult mai rapid decât am anticipat noi. Ce s-a întâmplat? Liderii politici ai Afganistanului au cedat şi au fugit din ţară. Armata afgană a renunţat şi ea, uneori chiar fără luptă", a arătat Biden.

"Trupele americane nu pot şi nici nu ar trebui să lupte şi să moară într-un război pe care forţele afgane nu sunt dispuse să îl poarte ele însele", a adăugat şeful de la Casa Albă.

Totuşi, este stupefiant pentru mulţi observatori faptul că armata afgană, antrenată şi dotată de SUA timp de două decenii, s-a predat atât de rapid talibanilor.

În ceea ce priveşte efectivele, talibanii au aproximativ 80.000 de luptători, faţă de cei peste 300.000 de soldaţi din trupele fostului guvern afgan. Cu toate acestea, gruparea militantă a ocupat ţara în doar câteva săptămâni.

Acest eşec ar putea avea următoarele cauze:

Fără sprijin aerian de la NATO 

Atacurile aeriene au fost un factor crucial în operaţiunile împotriva talibanilor din ultimii 20 de ani. În timp ce forţele afgane desfăşurau misiuni la sol, ele beneficiau mereu de suportul aerian oferit de NATO şi SUA. După retragerea NATO, forţele afgane au rămas fără un element-cheie pe câmpul de luptă împotriva luptătorilor talibani.

Mohammad Shafiq Hamdam, un expert în securitate din Kabul, a declarat pentru DW că forţele de securitate afgane erau dependente financiar şi militar de SUA şi au fost lăsate expuse şi vulnerabile de retragerea americană.

"Înţelegerea SUA-talibani din Doha de anul trecut şi retragerea necondiţionată a trupelor NATO din Afganistan anul acesta au ridicat moralul talibanilor", a spus pentru DW Attiqullah Amarkhail, un alt expert în securitate din Kabul.

Fără sprijinul american şi al NATO pentru trupele guvernamentale afgane, liderii talibani au ştiut că pot răsturna guvernul din Kabul, a adăugat el.

Armata afgană a fost demoralizată de retragerea SUA

Să nu uităm însă că Washingtonul a cheltuit 83 de miliarde de dolari (70 de miliarde de euro) pentru a antrena şi dota armata afgană. Prin urmare, cel puţin pe hârtie, trupele locale ar fi trebuit să fie destul de puternice pentru a face faţă talibanilor.

Analiştii cred că demoralizarea şi corupţia ar fi fost două motive importante pentru colapsul armatei afgane.

Mulţi afgani au considerat acordul dintre SUA şi talibani din 2020 de la Doha, orchestrat de administraţia fostului preşedinte Donald Trump, drept un semnal că Washingtonul nu mai este interesat de Afganistan, lucru care i-ar fi demoralizat pe soldaţii afgani.

Luptători talibani patrulează în capitala afgană KabulLuptători talibani patrulează în capitala afgană Kabul

Când Joe Biden l-a înlocuit pe Trump la Casa Albă în ianuarie, responsabilii afgani au sperat că noul lider american le va da ceva mai mult spaţiu de manevră.

Totuşi, în aprilie 2021, Biden a pus în aplicare planul lui Trump de retragere necondiţionată a tuturor trupelor americane din Afganistan, iar aliaţii din NATO au urmat şi ei imediat acest exemplu.

Este clar acum că administraţia afgană nu era pregătită pentru o retragere atât de rapidă. Contextul a fost de asemenea nefavorabil: talibanii nu au fost de acord cu încetarea focului în întreaga ţară, iar negocierile intra-afgane nu au avansat.

Potrivit unui raport al Consiliului American pentru Relaţii Externe, armata afgană "nu a fost capabilă să aprovizioneze cu provizii vitale precum hrană şi muniţie posturi militare îndepărtate din diverse regiuni ale ţării."

"Înţelegând ce se petrece, majoritatea soldaţilor afgani au ales să încheie înţelegeri cu talibanii, să se predea sau să fugă pur şi simplu, mai degrabă decât să-şi rişte vieţile pentru o cauză lipsită de speranţă", se arată în raport.

Potrivit documentului, "anumite unităţi militare afgane, mai ales comandourile de elită, au luptat din greu până aproape de sfârşit."

Corupţia din interiorul armatei

ONG-urile şi grupurile de cercetare au relatat adesea despre corupţia generalizată a guvernului lui Ashraf Ghani.

Potrivit proiectului Afghanistan Papers, al publicaţiei The Washington Post, din cei 352.000 de soldaţi şi poliţişti din cadrul forţelor afgane de securitate, doar 254.000 au putut fi confirmaţi de fostul guvern.

Comandanţii au creat practic "soldaţi fantomă" pentru a-şi spori încasările salariale şi, mai mult, nu i-au plătit cum ar fi trebuit pe soldaţii adevăraţi şi nici nu au livrat proviziile necesare, a relatat ziarul american.

Observatorul ajutoarelor financiare americane din Afganistan critică "cheltuielile nesăbuite" ale americanilor, care ar fi stimulat în mare parte corupţia. Analiştii mai spun că eforturile SUA de a stopa corupţia în Afganistan au fost "indecise şi ineficiente".

Congresul american va analiza probabil raportul şi va încerca să determine de ce au cedat atât de repede forţele afgane, după ce s-au cheltuit fonduri uriaşe pe antrenarea lor.

Lipsa unei ideologii pentru care să lupţi

Un alt motiv pentru prăbuşirea armatei afgane a fost lipsa unui scop mai înalt, având în vedere că loialităţile tribale şi regionale au fost mai importante decât loialitatea pentru guvernul central din Kabul. Talibanii, pe de altă parte, sunt uniţi de ideologia islamistă militantă.

Conferinţă de presă la Kabul a liderilor talibaniConferinţă de presă la Kabul a liderilor talibani

Din 2001, de la invazia americană care i-a alungat de la putere, talibanii au insistat că nu vor renunţa la ideologia lor islamică şi că vor face totul pentru a-i alunga din Afganistan pe "invadatorii imperialişti din Vest".

Loialitatea slabă pentru Kabul a forţelor afgane staţionate în regiunile din Afganistan a fost bine ilustrată de Nadeem Farooq Paracha, un comentator media pakistanez.

Paracha arată că luptătorii islamişti au avut nevoie de trei ani pentru a-l alunga pe fostul preşedinte socialist afgan Muhammad Najibullah după retragerea trupelor sovietice în 1989; trupele lui Ghani nu au rezistat nici măcar o lună.

Shamil Shams - Deutsche Welle