Dar nu pentru apărarea etnicilor ruşi de pe timpul Uniunii Sovietice a intervenit Moscova la recentele proteste din acest stat din Asia Centrală, ci pentru că asemenea proteste reprezintă pentru actualul regim de la Kremlin o problemă existenţială. Succesul unui protest de acest gen şi răsturnarea regimului autocratic al Kazahstanului putea îndepărta acest stat ex-sovietic de Moscova pentru o perioadă însemnată de timp sau, dintr-un alt punct de vedere, putea deveni molipsitor pentru populaţia din Rusia. Conducerea de la Kremlin a avut însă grijă ca acest lucru să nu se întâmple. 
 
În acest timp, pe toată perioada revoltelor din Almatî şi din celelalte oraşe kazahe, vecinul de la sud-est al Kazahstanului, Republica Populară Chineză, a urmărit cu mare interes ce se întâmplă, dar nu a îndrăznit să intervină şi nici măcar să scrie foarte mult despre asta.  
 

Ce a făcut şi ce face China? 

 
Majoritatea relatărilor despre revoltele din Kazahstan în presa chineză sunt traduceri din presa oficială rusească. China este foarte prezentă pe piaţa din Kazahstan la fel cum este în majoritatea Stanurilor, cu excepţia Uzbekistanului. Exporturile din China către Asia Centrală au crescut de peste o sută de ori de la destrămarea Uniunii Sovietice, iar China este, fără îndoială, cel mai mare partener comercial al Kazahstanului. 
 
Strategia de comunicare a Chinei a fost următoarea. La început, în primele zile, oficiosul Global Times a publicat o serie de articole în care acuzau Occidentul şi SUA, în particular, că au declanşat o „revoluţie colorată” în Kazahstan. Ulterior, au început să apară declaraţiile oficiale, campania de la Global Times a fost stopată, iar articolele cu pricina scoase de pe site.  
 
Preşedintele Xi Jinping i-a transmis, pe 7 Ianuarie, un mesaj oral preşedintelui Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, exprimându-şi regretul pentru revoltele de mare amploare care s-au derulat în ultimele zile în Kazahstan şi sincerele sale condoleanţe pentru numărul mare de victime cu care s-au soldat acestea.  
 
Măsurile drastice luate într-un moment atât de critic pentru a stabiliza cât mai repede situaţia reflectă responsabilitatea de care daţi dovadă în calitate de şef de stat faţă de ţară şi popor! Ne opunem ferm oricăror forţe care subminează stabilitatea Kazahstanului şi ameninţă securitatea acestuia, care urmăresc să perturbe viaţa paşnică a poporului kazah, care creează în mod deliberat tulburări şi instigă „revoluţii colorate” în Kazahstan. Ne opunem ferm oricărei încercări de a submina prietenia dintre China şi Kazahstan şi de a interveni în cooperarea bilaterală”, a subliniat preşedintele chinez.  
 
În calitate de vecin şi de partener strategic, China este dispusă să facă tot posibilul pentru a oferi sprijinul necesar Kazahstanului în vederea depăşirii greutăţilor. Indiferent de riscurile şi provocările pe care le întâmpină, China este prietenul şi partenerul de încredere al Kazahstanului, iar poporul chinez va fi mereu alături de poporul kazah... Am luat act de măsurile luate de autorităţile din Kazahstan pentru a combate actele teroriste şi pentru a menţine stabilitatea socială. China sprijină toate eforturile care pot ajuta autorităţile din Kazahstan la stabilizarea situaţiei. Ne opunem ferm forţelor care creează tulburări sociale şi incită la violenţă în regiune. În calitate de vecin şi partener strategic, China este dispusă să facă tot posibilul pentru a oferi sprijinul necesar Kazahstanului şi pentru a-l ajuta să treacă peste aceste greutăţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin în cadrul conferinţei de presă ţinută astăzi, pe 7 ianuarie.  
 
În cadrul conferinţei anterioare, organizate pe data de 6 ianuarie, fiind întrebat de cum priveşte China protestele de mare amploare, care s-au încheiat prin conflicte între autorităţi şi localnici, Wang Wenbin a declarat: „China şi Kazahstan sunt vecini şi parteneri strategici. Credem că ceea ce se întâmplă în Kazahstan la momentul actual sunt afacerile interne ale acestui stat şi avem convingerea că autorităţile din Kazahstan pot rezolva această problemă în mod corespunzător.  
 
Sperăm că situaţia din Kazahstan se va stabiliza cât mai curând posibil şi că ordinea socială va fi din nou instaurată!” 
 
Totul este clar şi limpede. 
 
China se uită la Kazhastan cu un ochi la Rusia, dar nu uită că Kassym-Jomart Tokayev e diplomat sovietic specializat pe China, vorbitor de chineză şi cu stagiu diplomatic acolo. 

Foto: Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe 
 

Rusia rezolvă probleme pe termen scurt, dar riscă să deschidă „cutia Pandorei” 

În timp ce interesele Chinei în regiune sunt pur financiare, deocamdată, motivele prezenţei Rusiei sunt mult mai complexe şi nu este uşor să faci diferenţa între interesele financiare şi cele politice. De aceea, liderii comunişti de la Beijing au ales să stea rezervaţi, mai ales că elitele kazahe, deşi foarte apropiate de oficialii de la Moscova, au practicat în ultimii 10 ani o politică externă multivectorială, cu manevre atente între Rusia, China, Turcia şi Uniunea Europeană. 
 
Foto: Kassym-Jomart Tokaev, al 2-lea Preşedinte al Kazahstanului 

După revoluţia eşuată vor avea loc totuşi nişte schimbări în ce priveşte relaţiile externe ale Kazahstanului. Faptul că în data de 6 ianuarie, când simţea că pierde puterea, preşedintele Tokaiev a apelat în mod oficial la membrii Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), structură dominată de Rusia, îl ajută pe termen scurt, dar îi va afecta independenţa în acţiunile sale pe plan extern şi în ce priveşte relaţia cu naţionaliştii din propria ţară. Experţii Carnegie de la Moscova susţin că gestul este atât în avantajul lui Tokaiev, care şi-a creat timp şi autoritate în faţa subalternilor pentru a-şi consolida puterea, dar şi pentru Rusia, care îşi asigură unul din interesele fundamentale ale politicii sale externe, şi anume de a păstra relaţii foarte strânse cu Kazahstan (carnegie.ru). Apoi, Kremlinul mai reuşeşte să puncteze şi din punct de vedere al mobilizării militare în regiune, ceea ce îşi dorea cel mai mult.  
 
Foto: Militari din cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă în misiune 
 

Retorica occidentală e goală de conţinut

În acest timp, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană au menţinut aceeaşi retorică lipsită de rezultate în fostul spaţiu ex-sovietic. Occidentul rămâne concentrat să-l sperie pe Vladimir Putin cu sancţiuni în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei. Kazahstanul este departe şi probabil că, oricât de cinic ar suna, le-a oferit un moment de răgaz europenilor în ce priveşte reprizele tot mai încărcate de tensiune dintre Ucraina şi Rusia.   
 
În mod normal, suprimarea protestelor în forţă, execuţiile protestatarilor, arestările în masă, dar şi lichidarea colaboratorilor fideli lui Nazarbayev, ar trebui să conducă la o deteriorare a relaţiilor economice dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană. Iar acest lucru este de nedorit pentru elitele din Kazahstan având în vedere proiectele de investiţii pe care diverse companii europene le desfăşoară în acest stat. Numai că ţinând cont de concurenţa globală, s-ar putea ca relaţiile economice să-i facă pe americani, dar mai ales pe europeni, să treacă din nou cu vederea abuzurile.  
 
Cu siguranţă elitele politice ale Kazahstanului nu vor să redevină republica central-asiatică de acum 30 de ani şi să renunţe la tot ce au făcut pentru a-şi construi independenţa. Nu pentru asta, timp de mai bine de zece ani s-au îndepărtat cu pricepere şi grijă de Vladimir Putin, strângându-i ferm mâna şi zâmbind-i frăţeşte în timp ce se gândeau la chinezi, emirieni sau la piaţa europeană. De aceea Kassym-Jomart Tokaiev, în adresarea sa către naţiune din 9 ianuarie, a avut grijă să-i mulţumească lui Putin pentru intervenţie, dar şi să menţioneze, pe final, că tot „contingentul de menţinere a păcii OTSC a sosit în Kazahstan pentru o scurtă perioadă de timp” (aici).  
 

Frământare în saloane 

Prin urmare, după ce protestele stradale s-au încheiat, vor începe frământările din saloane. Cum bine sublinia Matei Vişniec, „intervenţia soldaţilor ruşi pentru stingerea acestui incendiu le lasă kazahilor probabil un gust amar, şi aruncă o lumină negativă şi asupra unui bilanţ de 30 de ani pe care liderii kazahi îl prezentau pe un ton triumfător (rfi.ro). Dacă din punct de vedere politic lui Tokaiev îi va fi mai uşor, acţionând în forţă şi fără milă, în faţa provocărilor economice şi a nemulţumirii populaţiei îi va fi destul de greu. Simbolul evenimentelor din Kazahstan în mentalul colectiv al kazahilor nu va fi demolarea statuii lui Nazarbayev, ci capetele tăiate ale poliţiştilor, cum nota autorul unui canal de Telegram rusesc. Aceste gesturi arată nivelul de înverşunare al populaţiei. Unele gesturi vor avea repercusiuni grave în timp. Protestatarii au văzut cum lunetiştii, la fel ca pe Maidan în 2014, au tras în oameni. De asemenea, majoritatea kazahilor vor păstra ideea că o revoluţie nu a avut loc din cauza intervenţiei trupelor de menţinere a păcii constituite în majoritate din soldaţi ai Federaţiei Ruse. Trebuie menţionat, de asemenea, că printre revendicările pe care protestatarii le-au înaintat înainte ca huliganii să confişte protestele spontane s-au numărat reforme politice imediate, organizarea de alegeri libere, dar şi ieşirea Kazahstanului din CSI, Uniunea Economică Eurasiatică şi din alte alianţe cu Federaţia Rusă. În concluzie, Rusia nu prea este agreată de populaţia supărată din această ţară. Sentimentele naţionaliste cresc de la an la an în societatea kazahă, precum şi conflictele dintre diaspora kazahă şi ruşi. Viitorul relaţiilor bilaterale va fi cu atât mai interesant de urmărit din acest punct de vedere. Fostul dictator, Nursultan Nazarbaev, a făcut eforturi mari pentru a ţine diversele grupuri etnice unite şi a evita izbucnirea oricăror tensiuni între ruşi şi kazahi (Fatland, 2014). Pentru Tokaiev va fi şi mai dificil. 
 
Foto: Străzile din Almatî în data de 8 ianuarie 2022 
 
 
Turcia nu va sta nici ea deoaparte în ce priveşte consolidarea relaţiilor cu statele din Asia Centrală şi cu Republica Kazahstan. În acest an deţine preşedinţia rotativă a Organizaţiei Statelor Turcice (OST), fapt de care va profita pentru a promova ideea unui mecanism de interacţiune militară între ţările participante. Pe 7 ianuarie, Recep Tayyip Erdoğan a purtat convorbiri telefonice cu liderii ţărilor membre ale Organizaţiei Statelor Turcice despre evoluţiile din Kazahstan (aici), iar pe 11 ianuarie va avea loc un summit extraordinar OST la nivelul miniştrilor de externe. Este în interesul Turciei să creeze o alternativă pentru Kazahstan la OTSC-ul dominat de ruşi, iar din acest moment probabil că va lucră la propaganda care să pună la îndoială activitatea militarilor ruşi în Kazahstan. 

Revolta kazahă? 

În consecinţă, poporul kazah va avea în continuare de suferit, în timp ce toţi actorii mai sus menţionaţi vor pune în funcţiune maşinăriile de propagandă. China, Turcia, SUA, vor avea de muncit pentru a „stinge prestigiul” intervenţiei Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, pe când Rusia va lupta cum ştie ea mai bine pentru a prezenta atractiv populaţiei acţiunile sale şi a suprima orice speculaţie la adresa prezenţei militarilor ruşi, proces ce capătă o semnificaţie fundamentală pentru Rusia acum – mult mai importantă decât intervenţia din Kazahstan în sine. 
 
Şi dacă uniforma militară rusă, vizibilă acum şi exhibată fără perdea, va deveni, în pofida dorinţelor Moscovei, semnul unei resurecţii naţionale kasahe deocamdată reprimată? 
 
Viitorul e deschis în Kazahstan.
 
Radu Cupcea este doctorand al Universităţii din Bucureşti şi cercetător la Centrul de studii sino-ruse din cadrul ISPRI. 
 
Sorina Toma este cercetător la Centrul de studii sino-ruse din cadrul ISPRI.