Americanii şi ruşii şi-au dat întâlnire la Geneva pentru discuţii despre securitatea Europei

FOTO Arhivă

Agenda internaţională pentru începutul anului 2022 ar putea fi dominată de negocieri la cel mai înalt nivel pe tema Ucrainei, un dosar care, indiferent de deznodământ, îşi va pune amprenta asupra structurii de securitate în Europa.

Washingtonul şi Moscova au convenit să organizeze pe 10 ianuarie, la Geneva, o reuniune axată pe Ucraina şi securitate în Europa.

Întâlnirea, cea mai importantă dintre cele două părţi după summitul Biden-Putin din iunie, a fost programată după un nou val de mobilizări de trupe ruse la graniţa cu Ucraina şi de retorică belicoasă dinspre Moscova, care a culminat cu formularea unor pretenţii de securitate şi ameninţări „militare şi tehnice” din partea liderului de la Kremlin. Principalele solicitări ale Rusiei constau în oprirea expansiunii NATO şi a activităţilor militare ale Statelor Unite în fostele republici sovietice, considerate de Putin drept o zonă naturală de influenţă a ţării sale.

„10 ianuarie va fi ziua principală a consultărilor bilaterale ruso-americane”, a declarat pentru TASS viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov, estimând că o singură zi nu va fi suficientă pentru găsirea unui acord.

Un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă a confirmat anunţul înaltului reprezentant al diplomaţiei ruse. Potrivit acestuia, discuţiile ruso-americane vor fi urmate la 12 ianuarie de o întrunire a Consiliului NATO-Rusia. Apoi, pe 13 ianuarie, o nouă rundă de negocieri va avea loc în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare, fondată pe vremea Războiului Rece pentru a înlesni dialogul între Est şi Vest.

Ameninţări militare vs. disuasiune şi diplomaţie

„Atunci când ne vom aşeza să discutăm, Rusia îşi va putea pune pe masă îngrijorările şi noi pe ale noastre”, a adăugat purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, denunţând activităţile destabilizatoare duse de Moscova în jurul Ucrainei.

Aceste reuniuni ar trebui să permită dezescaladarea crizei ucrainene, după ce Rusia a comasat peste 120.000 de militari şi a ameninţat, prin vocea lui Vladimir Putin, cu „măsuri militare şi tehnice”. În ciuda ameninţărilor, Kremlinul susţine că nu face decât să apere Rusia de „provocările” occidentalilor.

În urma revoluţiei pro-occidentale de la Kiev, Rusia a anexat Crimeea şi a încurajat răscularea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. Acum Kremlinul reclamă aşa-zise „garanţii de securitate”, dar unele dintre ele, în special cea referitoare la interzicerea extinderii NATO, sunt considerate „inacceptabile” de Statele Unite.

„Nimic din ceea ce-i priveşte pe aliaţii şi pe partenerii noştri” nu va fi negociat fără ei, inclusiv Ucraina, a subliniat purtătorul de cuvânt de la Casa Albă.

„Abordarea preşedintelui Biden în privinţa Ucrainei este clară şi constantă, şi anume unificarea Alianţei (Nord-Atlantice) în două direcţii: disuasiune şi diplomaţie”, a spus el.

Lavrov se vede deja „tras pe sfoară”

Numele persoanelor care vor participa la negocierile din 10 ianuarie nu au fost făcute publice deocamdată. Luni, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că delegaţia sa va urma instrucţiunile lui Putin şi va avea în componenţă şi oficiali militari.

Însă Lavrov îşi pregăteşte deja discursul pentru eşecul negocierilor, văzându-se de pe acum „tras pe sfoară” într-o cerere considerată „necondiţionată” de Moscova. „Avem îndoieli serioase că nu vom fi traşi pe sfoară în legătură cu principalul lucru din propunerile noastre, şi anume cererea necondiţionată ca NATO să nu se extindă spre Est”, a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Presiunile continuă din ambele părţi. Preşedintele Joe Biden a aprobat un ajutor militar în valoare de 300 de milioane de dolari pentru securitatea Ucrainei. În plus, Statele Unite vor finanţa proiecte în valoare de 20 de milioane de dolari pentru consolidarea frontierelor Ucrainei cu Rusia şi Belarus. Pachetul de finanţare prevede achiziţii de drone şi sisteme de înregistrare, precum şi echipamente de protecţie pentru grăniceri. De cealată parte, proiectul de modificare a Constituţiei Belarusului prevede renunţarea la statutul de ţară neutră şi non-nucleară. Regimul Lukaşenko s-a arătat recent dispus să găzduiască arme nucleare ruse, iar Kremlinul a sugerat că ia în calcul acest lucru.