Reportaj Der Spiegel despre armata invizibilă a migranţilor: cum sunt exploataţi muncitorii sezonieri în inima Europei

Reportaj Der Spiegel despre armata invizibilă a migranţilor: cum sunt exploataţi muncitorii sezonieri în inima Europei

FOTO ARHIVĂ

O investigaţie comună între reţeaua Lighthouse Reports, Mediapart, Euronews şi DER SPIEGEL a scos la iveală condiţiile de muncă şi cazare ale forţei de muncă ieftină europeană în Franţa, Olanda, Germania, Italia, Spania şi Grecia. Ofertele de muncă atractive sunt doar pe hârtie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reportajul DER SPIEGEL spune povestea unui vasluian, George Mitache, 28 de ani, care a primit printr-un intermediar o ofertă de muncă la cules de căpşuni la o fermă de lângă Bonn, şi anume între 5.000 şi 6.000 de euro pe trei luni, zborul, cazarea şi masa fiind asigurate. 
 
Mitache a plecat pe 24 aprilie în plină pandemiei de COVID-19 cu un grup de vecini. Au fost transportaţi în autobuze pline fără măşti şi au fost cazaţi într-o magazie unde dormeau şi 10 oameni într-o cameră. La sosire cărţile de identitate le-au fost oprite şi au aflat că îşi plătesc singuri mâncarea şi avionul, iar plata se făcea în funcţie de performanţă: 3 euro la cutia de căpşune, o muncă de cel puţin 45 de minute. Salariul promis: 7 euro pe oră, doar pe hârtie.
 
După două săptămâni de lucru plata nu a venit: suma câştigată nu le plătea nici biletele de avion. Când au cerut contractele de muncă, intermediarul i-a invitat furios să plece. Imediat ce au semnat o presupusă demisie, s-au trezit în stradă. Au dormit în gări şi au ajuns acasă după o săptămână.
 
Catalina Guia, angajata unui centru de consiliere pentru sindicatul DBG din Düsseldorf, spune că aceste cazuri sunt frecvente.
 

O armată din umbră

Mitache este doar unul dintr-o armată de muncitori migranţi care e desfăşurată tăcut pe câmpuri de sparanghel, căpşune, prune şi piersici. Munca lor ieftină permite preţul modic al legumelor şi fructelor din supermarketurile europene. Potrivit sindicatelor, numărul lor ajunge la circa 10 milioane, fără a-i socoti pe muncitorii ilegali. De regulă, numai Germania angajează anual 300.000 de muncitori sezonieri .
 
Interviuri cu muncitori, antreprenori, sindicate, politicieni, consultarea contractelor de muncă şi documentelor interne, dar şi filmări pe ascuns arată un tipar de exploatare sistematică a muncii în inima Europei. Între timp companiile agricole primesc subvenţii generoase de la UE.
 
Mitache, dar şi alţi migranţi, merg să asigure munca ieftină şi să salveze recolte în Germania şi alte ţări. Este cazul lui Nicolae Bahan, un român care a mers la Bad Krozingen, o companie care spune că respectă toate condiţiile de muncă. Găzduit într-un container, acesta a contractat COVID-19 şi a murit la sfârşitul lui aprilie.

Aceşti muncitori lucrează ascunşi de lume, cazaţi în containere sau bărăci departe de oraşe, înconjurate de garduri şi sârmă ghimpată, pentru că ei trebuie să rămână invizibili.
 
Condiţiile lor precare de cazare şi traiul înghesuit au fost scoase la lumină mai ales odată cu pandemia de COVID-19. Autoritatea Europeană a muncii, înfiinţată anul trecut, are sarcina să asigure mobilitatea corectă şi inspecţii la companiile agricole, dar condiţiile de muncă sunt ignorate şi nu afectează distribuţia subvenţiilor.
 

Animalele au parte de un lobby mai bun

O mare parte din sumele alocate Politicilor Comune de Agrcultură (CAP), şi anume 58 de miliarde de euro pe an, este distribuită fermierilor şi producătorilor de alimente şi ar trebui să ajungă în plata facilităţilor şi salariilor. Veniturile sunt proporţionale cu suprafaţă agricolă, dar companiile mari investesc cel mai puţin în forţa de muncă propriu-zisă.
 
Directivele CAP nu conţin nimic despre protecţia lucrătorilor sezonieri sau măsuri împotriva angajărilor ilegale sau sclaviei moderne.
 
„Animalele au parte de un lobby mai bun decât muncitorii migranţi”, spune Arnd Spahn de la EFFAT, o organizaţie umbrelă a sindicatelor europene pentru agricultură, alimente şi turism, care luptă pentru includerea unor condiţii de lucru printre  criteriile CAPP.
 
 Asociaţia fermierilor germani şi Partidul Creştin Democrat au subliniat lipsa unor politici sociale. Germania nu a ratificat până acum Convenţia 184 a Organizaţiei Internaţionale pentru Muncă privind condiţiile de siguranţă a muncii în agricultură. Motivele: o parte din norme sunt cuprinse deja în legislaţie, iar altele depăşesc legile germane.
 
Ferma de fructe Schaefer din statul Rhineland, unde a lucrat Mitache, care îşi cazează muncitorii în magazii din pal, e parte dintr-una din cele mai mari cooperative germane, Landgard, cu peste 3.000 de membri şi venituri de 2 miliarde de euro. Doar în 2019, a primit peste 6 milioane de euro bani europeni în ajutoare de marketing.

Schaefer a declarat că are condiţii corecte de muncă, cu mese asigurate şi că muncitorii au primit în două zile actele de identitate, contracte de muncă şi zborurile rambursate la finalul perioadei contractuale. Iar salariul minim bazat pe performanţă, înseamnă venituri peste drepturile legale. Grupul de români a lui Mitache era „nemotivat”. 
 
Autorităţile districtuale au recunoscut că inspecţiile au constatat nereguli: etajele superioare ale magaziei nu aveau autorizare de construcţie. Cât despre camerele aglomerate - asta e problema inspectoratului muncii.

Schaefer spune că românii au plecat voluntar şi au semnat demisii, dar Guia de la sindicatul DBG spune că e greu de crezut şi tot mai mulţi muncitori vorbesc de condiţii de cazare aglomerate în plină pandemie de COVID-19 la ferme devenite focare, deducţii arbitrare din salarii sau lefuri neplătite.
 

O problemă generalizată

O fermă de sparanghel din Bornheim, de lângă Bonn, a angajat 150 de muncitori, deşi îşi declarase falimentul. Compania a fost acuzată de evaziune fiscală şi fraudă, proprietarii folosind banii să cumpere maşini de epocă.

Fermele organice nu-şi tratează cu mult diferit angajaţii: este cazul companiei spaniole Berrynest, din Hueva extremul sud-est al Spaniei, unul din cei mai mari exportatori de fructe de pădure europeni, care vinde sub numele brandului Bionest. 
 
O treime din recolta de căpşune europeană provine din Hueva.
 
Berrynest a fost una din companiile care a avut nevoie disperată de culegători: muncitorii invizibili au devenit peste noapte esenţiali. Compania le-a mulţumit, iar într-un clip promoţional a arătat muncitori plimbându-se relaxaţi pe poieniţe şi promisiunea unui viitor luminos.
 
Ahmed Farlui, 42 de ani, munceşte de ani de zile în Huelva, şi spune că altele sunt condiţiile de la Berrynest: 42 de euro brut pe zi, sub minimul din Spania pentru lucrătorii sezonieri, muncind umăr la umăr, fără măşti şi dezinfectanţi.
 
Muncitori de la 9 ferme din regiune s-au plâns la autorităţi că nu sunt protejaţi în niciun fel de contractarea virusului şi nu pot risposta la angajatori pentru că vor fi concediaţi. Focare de coronavirus au izbucnit în nordul Spaniei la ferme şi comunităţi întregi au fost carantinate. În pandemie inspecţiile la Huelva au devenit unele telefonice.
 
Sindicalistul andaluzian José Antonio Brazo spune că exploatarea sistematică a muncii are loc şi la Huelva: salarii subminime, ore peste program neplătite, în timp ce lucrătorii sunt la mâna companiilor, chiar dacă aceştia trăiesc legal în ţară.
 
Olivier De Schutter, raportorul special al ONU pentru sărăcie extremă şi drepturi ale omului a declarat că condiţiile de cazare de pe câmpurile Huelva „rivalizează cu cele mai rele din lume” şi că exitsă un eşec în aplicarea legii. Nu este însă o scuză pentru încălcarea drepturilor omului, spune acesta. 
 

Eforturile Parlamentului European

Grupul lui George Mitache din Băcani a ajuns acasă după o săptămână. O poliţistă germană le-a oferit bilete de tren până la Bonn şi acolo au fost ajutaţi de un preot român şi de primarul satului lor. Ulterior i-au ajutat şi pe alţii să ajungă acasă.
 
Un grup din Parlamentul European a votat pentru adoptarea unei rezoluţii care să includă în politicile pentru agricultură drepturile muncitorilor migranţi supuşi unor situaţii sociale precare odată cu criza sanitară globală, recunoscând deficitele legislaţiei curente.
 
Cazul muncitorilor români a fost raportat de sindicatul lui Guia guvernatorilor statului Rhineland-Palatinate, iar acesta vrea să ceară plata unui salariu de 1.200 de euro pentru fiecare dintre ei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările