Oferta UE pentru Marea Britanie după Brexit şi răspunsul premierului Boris Johnson
0Uniunea Europeană poate oferi Londrei un acord comercial „extrem de ambiţios“, care să includă tarife şi cote zero, dar şi multe servicii, cu condiţia ca Regatul Unit să respecte acum şi în viitor standardele UE, a anunţat luni negociatorul-şef pentru Brexit al blocului comunitar Michel Barnier.
Uniunea Europeană şi Regatul Unit s-au lansează, luni, în bătălia post-Brexit, afişându-şi liniile roşii ale viitoarei relaţii, care rămâne de construit prin negocieri aprige - şi deja tensionate, relatează AFP. Cele două părţi urmează să se pună de acord asupra viitoarei arhitecturi a acestei relaţii - mai ales comerciale, nucleul dur al discuţiilor.
”Accesul la pieţele noastre va fi proporţional cu angajamentul britanicilor de a respecta un anumit nunăr de reguli”, a declarat negociatorul-şef al UE Michel Barnier, subliniind că nu va exista un acord comercial dacă nu va exista un acord cu privire la pescuit. Acest acord va constitui „pilonul central al parteneriatului“ cu Londra şi vizează în special eliminarea tuturor drepturilor vamale şi a tuturor cotelor asupra bunurilor care fac obiectul schimburilor cu continentul, a explicat Barnier, care a prezentat la Bruxelles principiile avute în vedere de UE cu privire la viitoarea relaţie cu Regatul Unit.
Potrivit reprezentantului UE, cele două părţi trebuie să convină asupra unor „garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung“, el subliniind importanţa menţinerii concurenţei „loiale şi deschise“. Ca o a doua condiţie, Londra va trebui să fie de acord să permită Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice-versa.
Michel Barnier a atenţionat că, dacă Regatul Unit părăseşte piaţa unică şi uniunea vamală ale UE, atunci bunurile care intră în Uniune vor face obiectul controalelor de reglementare. Nu va exista o recunoaştere reciprocă a regulilor privind serviciile financiare, a adăugat reprezentantul UE, astfel că băncile cu sediile în Regatul Unit nu vor putea să-şi ofere în mod automat serviciile oriunde în Uniunea Europeană. „Există consecinţe mecanice ale alegerilor făcute de Regatul Unit. Companiile trebuie să se adapteze acum la această nouă realitate“, a accentuat Barnier.
Strategia europenilor
Blocul comunitar se teme cel mai mult de apariţia unei economii dereglementate la poarta sa. Negociatorul-şef aL UE cunoaşte deja obstacolele dosarului, întrucât el a negociat - timp de peste doi ani - tratatul Brexitului care prevede modalităţile divorşului. Mandatul său de negociator ar urma să fie aprobat abia la sfârşitul lui februarie de către statele memebre UE, iar negocierile să se deschidă oficial abia la începutul lui martie.
În acest foarte scurt timp, nu urmează să fie tratate toate subiectele dintre UE şi Regatul Unit - devenit ţară terţă -, iar Bruxellesul a stabilit priorităţi. Negocierile vor viza în principal parteneriatul economic, mai ales acordul de liber-schimb, problemele de securitate şi dispozitivul juridic prevăzut în vederea soluţionării litigiilor. Pentru europeni, accesul pe piaţa unică a continentului - cu 440 de milioane de consumatori - va fi condiţionat de respectarea normelor sanitare, de mediu, sociale şi fiscale, fără a le uita pe cele cu privire la ajutoarele de stat acordate întreprinderilor. Această piaţă este crucială pentru Londra, pentru că UE rămâne primul său partener comercial. Europenii vor să poarte negocieri în paralel asupra tuturor subiectelor, pentru a limita riscul unor disensiuni de pe urma cărora britanicii ar putea trage profit.
Strategia britanicilor
Boris Johnson doreşte un acord cu UE după modelul canadian, fără aliniere la regulile comunitare
Premierul britanic Boris Johnson a declarat luni că doreşte să negocieze cu Uniunea Europeană un acord comercial similar celui încheiat de blocul comunitar cu Canada (CETA), susţinând că pentru un astfel de acord nu este nevoie ca Regatul Unit să se supună ''la toată panoplia'' de reguli comunitare cerute de Bruxelles, consemnează agenţiile Reuters şi EFE.
Într-un discurs susţinut la Londra în faţa ambasadorilor şi unor oameni de afaceri, Johnson a subliniat că doreşte să încheie cu UE o serie de acorduri care să acopere comerţul bilateral, pescuitul, cooperarea în domeniul securităţii interne şi mai multe acorduri tehnice care să acopere domenii specifice, precum aviaţia civilă şi cooperarea în sectorul nuclear.
El a adăugat că, dacă nu reuşeşte să obţină un acord de liber schimb cu UE, atunci comerţul bilateral al Regatului Unit cu statele UE s-ar putea face în baza acordului de retragere semnat anul trecut sau în baza unui tratat asemănător celui pe care blocul comunitar îl negociază cu Australia.
''Ni s-a spus adesea că trebuie să alegem între un acces deplin pe piaţa UE, acceptând normele şi instanţele ei, după modelul Norvegiei, sau un tratat ambiţios de liber schimb care deschide pieţele şi evită toată panoplia de reglementări comunitare, după exemplul Canadei'', a explicat şeful executivului de la Londra.
''Am ales: dorim un tratat de liber schimb similar celui (încheiat de UE) cu Canada, dar, în situaţia improbabilă în care nu vom reuşi, atunci comerţul nostru va trebui să se bazeze pe actualul acord de retragere din UE'', a precizat Johnson.
În opinia sa, aceasta nu înseamnă o alegere între ''un acord sau fără acord'' la finalul perioadei de tranziţie post-Brexit (31 decembrie 2020), ci o relaţie comercială cu UE comparabilă celei pe care blocul comunitar o are cu Canada ''sau mai degrabă cu Australia''.
Premierul britanic a mai menţionat că încheierea unui acord cu UE până la sfârşitul acestui an este o ''certitudine absolută'', respingând astfel din nou o eventuală prelungire a perioadei de tranziţie post-Brexit, sugerată de oficiali europeni şi în care Regatul Unit continuă să aplice normele comunitare. ''Regatul Unit părăseşte piaţa unică şi uniunea vamală la sfârşitul acestui an şi mediul de afaceri trebuie să se pregătească pentru această realitate'', a insistat el.
De asemenea, indiferent ce acord s-ar încheia cu UE acesta nu va include ''nicio aliniere reglementară, nicio jurisdicţie a Curţii de Justiţie a UE care să prevaleze în faţa legilor britanice, sau un control supranaţional în vreun domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte frontierele britanice sau politica privind imigraţia'', a mai precizat el în discursul prin care şi-a schiţat poziţia pentru negocierile privind viitoarea relaţie a ţării sale cu UE şi în care a evitat să pronunţe cuvântul ''Brexit''.
Întrebat de un jurnalist dacă acest cuvânt este acum ''interzis'', Boris Johnson a răspuns: ''Nu este interzis, pur şi simplu s-a terminat, s-a produs (...) este ca Big Bang-ul sau cucerirea normandă, este tot mai departe în urma noastră în istorie''.
Şantajul guvernului Johnson
Presa britanică scrie că guvernul Boris Johnson se pregăteşte să introducă la frontieră controale vamale pentru toate bunurile din Uniunea Europeană care intră în Regatul Unit. Chiar dacă informaţia este publicată pe baza unor surse guvernamentale, ea este perfect veridică. Mai mult, se afirmă că măsura va fi luată tocmai pentru a oferi forţă Marii Britanii în negocierile comerciale cu Uniunea Europeană. Mesajul că vor fi întărite controalele la frontieră îi îngrijorează pe reprezentanţii industriei auto. Analizele profesioniştilor arată că exact această tendinţă a controlului vamal va aduce dificultăţi majore pentru industria auto, de o parte şi de alta a Canalului Mânecii. În UK trăiesc circa 900.000 de români, majoritatea fiind activi pe piaţa locurilor de muncă din Londra.
Industria auto este foarte integrată între Europa şi Marea Britanie. De aceea, toată lumea îşi doreşte ca în viitor să nu existe bariere tarifare sau netarifare între cei doi actori economici. Dar, nu se ştie dacă acest lucru se va întâmpla. În acelaşi timp, reprezentanţii constructorilor europeni se tem că britanicii vor impune noi standarde pentru autovehiculele care vin din Europa astfel încât să descurajeze importul de maşini. Totodată, în Marea Britanie sunt fabricate aproximativ 580.000 de maşini anual. Uniunea Europeană reprezintă 55% din exporturile Marii Britanii, iar 90% din cele 2,4 milioane de maşini înmatriculate în Marea Britanie sunt importate. Fără a socoti şi industria de componente auto, organizaţiile de profil au calculat că, zilnic, frontiera dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană este traversată de 1.100 de camioane. De aceea, fluiditatea schimburilor comerciale este esenţială.