Locuitorii unui oraş asediat de lângă Kiev: „Bombardează locuinţe şi ucid cetăţeni de rând. Ne-au spus să nu încercăm să ne evacuăm că nu vom reuşi”

Irpin FOTO EPA-EFE

Locuitori care au reuşit să fugă din Irpin de lângă Kiev, la periferia nord-vestică, au oferit pentru jurnaliştii Washington Post mărturii despre jafuri, parcarea tancurilor în zone rezidenţiale, ţintirea civililor cu lunetişti şi întreruperea apei, gazelor şi electricităţii.

Forţele ruse încearcă să încercuiască capitala şi folosesc oraşele din apropiere ca platformă de lansare a invaziei şi de acces în Kiev. Ei duc şi un război de teroare în care bombardează blocuri, zone locuite de civili, spitale, şcoli, grădiniţe, provocând nu doar distrugere, ci omorând şi populaţie civilă.

Deşi mărturiile celor 20 de rezidenţi care au reuşit să se evacueze din Irpin, intervievaţi de WP, nu pot fi confirmate independent acestea pot fi coroborate între ele. Rusia se confruntă cu acuzaţii de crime de război pe măsură ce sunt adunate dovezi privind provocarea intenţionată de victimele civile şi asaltul asupra infrastructurii esenţiale pentru supravieţuire în timp de război. 

Irpin se află de câteva zile sub bombardamente, iar forţele ucrainene ce încearcă să oprească avansul spre capitală au aruncat deja în aer podul de peste Râul Irpin.

Marţi, sute de localnici din Irpin au folosit scânduri de lemn pentru traversa râul spre Kiev pentru a ieşi din oraşul asediat. Mii de familii au rămas însă în oraş, adăpostite în buncăre şi lipsite de legătură cu lumea exterioară, după ce serviciile de telefonie au fost întrerupte. 

15 soldaţi ruşi au intrat noaptea pe proprietatea unei pensiuni şi au parcat mai multe vehicule militare acolo, a spus Andrii Kolesnik, administratorul pensiunii. El spune că aceştia au rămas peste noapte şi a folosit proprietatea „drept scut uman”.

„Au furat tot ce a fost la vedere: banii pe care i-am lăsat pentru  administrarea hotelului, bijuteriile, electronicele, tot”, spune acesta.

Când au plecat au tras focuri de armă în uşa bucătăriei unde se adăpostea, rănindu-l la un picior.

Întrebaţi dacă aceste acte pot fi judecate drept crime de război, experţii au păreri împărţite cu privire la interpretarea unor prevederi ale dreptului internaţional.

Alex Whiting, expert  în drept internaţional şi profesor invitat la Harvard Law School spune că potrivit tratatului ce stă la baza Curţii Penale Internaţionale este o crimă de război să înfometezi civili sau să „provoci condiţii în care aceştia nu ar putea supravieţui”.

Marţi au fost filmaţi trecând râul un bărbat cu un lansator de rachete pe umăr şi un copil plângând în braţe, bătrâni pe tărgi improvizate sau căraţi în spate.

Rezidenţii şi membrii unităţilor de apărare teritoriale locale au spus că trupele ruse sunt concentrate în nordul oraşului, dar au lunetişti şi grupuri mici de soldaţi în tot oraşul.

„Trag direct asupra populaţiei civile şi locuinţelor. Bombardează case şi ucid cetăţeni de rând”, spune Elena Stoliar care două săptămâni s-a adăpostit cu soţul, cei doi copii şi alţi locuitori în pivniţa casei, ieşind doar pentru a-şi procura alimente.

În centrul oraşului, un bărbat care îşi plimba câinele a fost ochit şi ucis de un lunetist care i-a lăsat însă animalul în viaţă, spune Julia Soboleva, 32 de ani, care a fugit marţi împreună cu fiul ei de 8 ani.

„Au ucis o femeie în maşina ei. I-am văzut cadavrul”, a mai spus ea.

De asemenea, a văzut blindate parcate lângă o gară de lângă casa ei.

„Au pus tancurile în spatele civililor”, a adăugat ea.

Olena Solamatina, 34 de ani, a observat de la fereastra apartamentului ei dintr-un cartier central militari ruşi intrând în clădiri şi case, iar noaptea a văzut locuinţe în flăcări.

De câteva zile un tanc stă parcat lângă clădirea rezidenţială în care locuieşte.

Varvara Fetisova, 14 ani, din oraşul vecin Stoianka, spune că familia ei s-a adăpostit la vecini după ce casa ei a fost deteriorată de bombardamente. Apoi s-au trezit cu trei soldaţi ruşi în casă.

„Au început să caute bani, ne-au spart maşina şi au luat bateria”, şi ne-au întrebat dacă avem arme, a spus ea.

„Ne-a spus că dacă încercăm să ne evacuăm nu vom reuşi”.

A doua zi nu mai aveau căldură. S-au hotărât să plece imediat a Kiev.

„Dacă am fi rămas am fi putut îngheţa de frig şi situaţia se poate deteriora rapid. A fost mai sigur să ne asumăm riscul de a veni la Kiev”, a dezvăluit adolescenta.

Marţi, s-au oprit şi gazele, au declarat mai mulţi locuitori chestionaţi de The Post.