Marine Le Pen promite că retrage Franţa din NATO dacă va fi aleasă preşedinte

Marine Le Pen, care candidează pentru funcţia de preşedinte al Franţei din partea partidului Rally National, a promis că, dacă va câştiga, va lua măsuri pentru retragerea ţării din NATO.

„Trebuie să ne apărăm liber interesele, să renunţăm la logica militantă a blocurilor şi să revenim la strategia egalităţii care a făcut ţara noastră mare”, a spus ea la un miting de campanie, la Reims sâmbătă.

Adresându-se susţinătorilor, Le Pen a subliniat că „apărarea patriei şi a intereselor vitale nu pot fi delegate” şi doar armata franceză ar trebui să protejeze Franţa şi interesele acesteia. Potrivit politicienei, potenţialul militar al Franţei poate fi consolidat prin munca coordonată cu aliaţii şi politica de descurajare nucleară.

"În condiţiile actuale ale noului război rece, Franţa trebuie să-şi facă auzită vocea pe arena internaţională, inclusiv prin folosirea poziţiei sale în Consiliul de Securitate al ONU. Acesta este un privilegiu diplomatic moştenit de la generalul [Charles] de Gaulle şi nu intenţionez să-l dau nimănui cota”, a spus ea.

În timpul campaniei prezidenţiale din 2017, Le Pen a pledat şi pentru părăsirea NATO. În paralel cu acest pas, ea a promis că va creşte cheltuielile militare ale Franţei la 3% din PIB-ul ţării pe parcursul mandatului său de cinci ani.

Franţa a stat la originea Tratatului Atlanticului de Nord, care a pus bazele NATO. În 1966, prin decizia lui de Gaulle, care era atunci preşedinte, Franţa s-a retras din comanda militară a NATO, păstrându-şi prezenţa doar în structura politică a organizaţiei în contextul conflictului cu Statele Unite. Apoi sediul alianţei a fost transferat de la Paris la Bruxelles, iar bazele militare americane au fost închise în Franţa. În 2009, sub preşedintele Nicolas Sarkozy, Parisul şi-a redobândit pe deplin calitatea de membru NATO.

Alianţa Europeană a Naţiunilor

Partea de politică externă a discursului lui Le Pen a fost, de asemenea, dedicată viitorului Franţei în Uniunea Europeană. Ca şi în 2017, ea a susţinut din nou restructurarea comunităţii în favoarea unei suveranităţi mai mari a ţărilor sale membre. "Reformăm Uniunea Europeană pentru a deveni Alianţa Europeană a Naţiunilor. Se va baza pe suveranitatea popoarelor", a spus Le Pen.

Separat, politiciana a reamintit de procedurile judiciare aflate în desfăşurare în UE cu privire la Polonia şi Ungaria, care, potrivit acesteia, au început cu faptul că liderii acestor ţări „au cerut să respecte voinţa popoarelor lor”. „Slavă lor şi ruşine Bruxelles”, a spus Le Pen în timpul discursului său. Cei prezenţi în sală au luat cu nerăbdare ultima frază şi au strigat-o la unison de mai multe ori.

Pe 15 iulie 2021, Comisia Europeană (CE) a început o procedură legală pentru eliminarea încălcărilor î Ungariei şi Poloniei în legătură cu legile naţionale care, potrivit Bruxelles-ului, încalcă drepturile minorităţilor sexuale. Dacă Varşovia şi Budapesta nu ţin cont de pretenţiile CE, Bruxelles-ul poate intenta procese la Curtea Europeană de Justiţie, care, sub ameninţarea cu amenzi, are dreptul de a obliga aceste ţări să respecte cerinţele. Din acelaşi motiv, autorităţile UE au suspendat procesul de acordare a asistenţei financiare Ungariei pentru eliminarea consecinţelor pandemiei de coronavirus.

Alegeri în Franţa

Alegerile prezidenţiale din Franţa vor avea loc în aprilie 2022. Programul campaniei electorale permite candidaţilor să îşi depună candidaturile până la începutul lunii martie. Peste 40 de politicieni fac campanie în prezent.

La începutul lunii ianuarie, actualul preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron, într-un interviu pentru ziarul Parisien, a declarat că şi-ar dori să participe la viitoarele alegeri, dar consideră că încă nu a sosit momentul unei candidaturi. Spre deosebire de alţi candidaţi, el şi-a asigurat deja sprijinul a peste 500 de deputaţi, ceea ce este o condiţie prealabilă pentru participarea la alegeri.

În plus, potrivit sondajelor de opinie, majoritatea cetăţenilor îl preferă pe Macron, în timp ce Le Pen, potrivit diverselor surse, ar putea ocupa locul al doilea sau al treilea în primul tur. Ea este la egalitate pe locul doi cu candidata republicană Valerie Pekress, iar politicianul şi publicistul de extremă dreapta Eric Zemmour este pe locul patru. Locul cinci este împărţit de Jean-Luc Mélenchon, liderul mişcării Franţa Insubordonată, şi Yannick Jadot, candidat din partea partidului Europa-Ecologie-Verzi.