Germania. Alegerile din landul Turingia confirmă ascensiunea partidelor extremiste

Germania. Alegerile din landul Turingia confirmă ascensiunea partidelor extremiste

Bjorn Hocke, liderul AfD din Turingia

La 30 de ani de la căderea Zidului de la Berlin, alegerile din landul est-german Turingia au confirmat întărirea partidelor de extremă şi declinul partidelor populare tradiţionale în fosta Germaniei comunistă: scrutinul de duminică a fost câştigat de partidul „Die Linke” al premierului Bodo Ramelow, urmaş al fostului partid comunist din DDR, cu 31% din voturi.

Pe locul doi a venit extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania, care şi-a dublat aproape numărul de voturi în Turingia, obţinând 23,5% din voturi. Uniunea creştin-democrată a cancelarei Angela Merkel s-a clasat numai pe al treilea loc, cu 21,8% din sufragii, un regres de aproape 12 % în cinci ani, într-un land pe care l-a dominat ani la rând. Pentru creştin-democraţi este cel mai prost rezultat înregistrat în regiune de la reunificarea Germaniei din 1990.
 
Premierul Ramelow va avea probleme să constituie o nouă majoritate, pentru că actualii parteneri de guvernare au avut rezultate proaste: sociali-democraţii şi ecologiştii nu au obţinut decât 8,2% şi 5,1% din voturi.
 
Extrema dreaptă germană, condusă de figura sa cea mai radicală, a înregistrat un nou avans la un scrutin regional de duminică, devansând partidul cancelarului german Angela Merkel şi pe partenerul său de coaliţie, Partidul social-democrat (SPD), relatează AFP.
 
Pentru CDU este cel mai prost rezultat înregistrat în regiune de la reunificarea germană din 1990. Liderul filialei partidului din Turingia, Mike Mohring, a recunoscut un "rezultat dureros".
 
Extrema dreaptă a vorbit despre un "seism" electoral în favoarea sa. Figura sa de prim-plan în regiune, Bjorn Hocke, care face din aripa mai de dreapta a mişcării, a estimat că AfD, în creştere constantă din 2015, după venirea a sute de mii de migranţi în ţară, este "pe cale să devină un mare partid popular naţional".
 
Rezultatul este cu atât mai notabil cu cât AfD a fost foarte criticată chiar înainte de scrutin după un recent atentat antisemit şi xenofob care s-a soldat cu doi morţi la Halle, în landul vecin Saxonia Anhalt, şi a fost comis de un simpatizant neonazist.
 
Bjorn Hocke a fost el însuşi acuzat că a pregătit terenul ideologic pentru autorul faptelor prin declaraţiile sale împotriva culturii germane de căinţă pentru crimele naziste. El a calificat, de exemplu, Memorialul Holocaustului de la Berlin, drept "un monument al ruşinii".
 
Hocke şi-a exprimat satisfacţia că electoratul său nu a cedat în faţa "campaniilor de defăimare". Preşedinta interimară a SPD, Malu Dreyer, s-a declarat "şocată" de faptul că un reprezentant al dreptei celei mai radicale a obţinut un astfel de succes.
 
Alegerile din Turingia au fost câştigate însă de un alt partid aflat la extrema eşichierului politic, cel al stângii radicale, moştenitor al partidului comunist est-german.
 
Portdrapelul său, actualul şef al guvernului regional Bodo Ramelow, a câştigat alegerile cu 31%, un rezultat în creştere, la treizeci de ani de la căderea zidului Berlinului.
 
Acest fost sindicalist şi-a construit însă succesul pe o politică foarte pragmatică, în care nu a ezitat să privilegieze tematici dragi conservatorilor, precum securitatea, în detrimentul sloganurilor partidului său de la Berlin de care s-a distanţat.
 
Îi va fi dificil totuşi să se menţină la putere, pentru că cei doi parteneri actuali de coaliţie, social-democraţii din SPD şi ecologiştii nu au obţinut decât 8,2% şi 5,1% şi nu sunt în măsură să formeze împreună o majoritate.
 
În acelaşi timp, partidul conservator refuză să guverneze atât cu stânga radicală, cât şi cu extrema dreaptă, ceea ce ar putea bloca formarea unei coaliţii majoritare, comentează AFP.
 
Pentru CDU şi SPD, partide tradiţionale de guvernământ care au dominat viaţa politică de după război, acest scrutin reprezintă încă un pas înapoi de natură să fragilizeze încă şi mai mult guvernul federal al Angelei Merkel.
 
Cele două formaţiuni sunt partenere de coaliţie, dar îşi afişează din ce în ce mai mult dezacordul, cum s-a întâmplat recent în cazul Siriei şi Turciei.
 
Acest eşec este un dezastru în special pentru SPD, care luptă pentru supravieţuirea sa pe plan naţional şi care trebuie să decidă în decembrie direcţia pe care o va urma ca şi asupra viitorului preşedinte. Întrebarea pentru SPD este dacă să rămână sau nu în coaliţia aflată la guvernare, iar adepţii plecării este posibil să-şi fi întărit poziţia după acest scrutin, notează AFP.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: