EXCLUSIV Stoparea dependenţei Europei de combustibilii fosili proveniţi din import

EXCLUSIV Stoparea dependenţei
Europei de combustibilii fosili proveniţi din import

Comisarul pentru politici climatice

Cum se poate reduce dependenţa energetică de pieţele exterioare, prin dezvoltarea resurselor regenerabile? Răspunsul la această întrebare este oferit în exclusivitate pentru Adevărul, de Connie Hedegaard, comisarul UE pentru Politici Climatice, într-un editorial care pune punctul pe I.

“Europa este de departe cel mai mare importator de combustibili fosili din lume, iar evoluţiile recente din Ucraina, Siria şi Irak relevă încă o dată vulnerabilitatea economiei noastre în faţa creşterii dramatice a preţurilor, a şocurilor externe care afectează sectorul energiei şi a dorinţelor altor regimuri.

Economia Europei e ca un pacient care speră să se înzdrăvenească şi pe care perfuzia cu combustibili fosili din import îl ţine în viaţă, fără să-i ofere însă remediul care să impulsioneze o nouă creştere.

Să luăm de exemplu factura noastră la energie. De mulţi ani, importurile de combustibili fosili trag în jos balanţa comercială europeană. În prezent, Europa importă peste două treimi din gazele pe care le consumă şi aproape întregul său necesar de petrol, iar suma pe care o plăteşte pentru combustibilii fosili importaţi este de peste 1 miliard de euro pe zi, ceea ce reprezintă mai mult de o cincime din importurile totale ale UE.

Dependenţa energetică are un cost, acest lucru este limpede. Dar costurile politice? Iată un exemplu: şase dintre statele membre ale UE depind în întregime de importurile de gaze din Rusia, ca unic furnizor străin, iar trei dintre ele folosesc gazele naturale pentru a-şi acoperi mai mult de un sfert din nevoile energetice totale.

Nu ar fi înţelept să punem capăt acestei dependenţe făcând economii şi producând energie aici, în Europa? Furnizorii străini pot îngheţa aprovizionarea cu petrol şi gaze, dar nu pot îngheţa soarele sau vântul. Nu ne pot cere să plătim pentru energia pe care nu o consumăm.

Calea către o securitate reală a aprovizionării noastre cu energie începe aici, acasă. Putem oricând să extragem mai mult cărbune, vor spune unii. Dar ar fi acesta răspunsul pe care îl căutăm? Este evident că nu. Cărbunele nu este numai cel care contribuie cel mai mult la schimbările climatice, ci şi factorul responsabil de existenţa smogului, a ploilor acide şi a poluării atmosferice. Acesta nu este, prin urmare, o alegere viabilă, având în vedere politicile şi obiectivele noastre în domeniul climei.

Securitatea energetică şi combaterea schimbărilor climatice sunt obiective strâns legate între ele, care nu pot fi urmărite separat. De aceea utilizarea energiei din surse regenerabile şi eficienţa energetică trebuie să fie cele două ingrediente-cheie: sunt benefice şi pentru climă, şi pentru independenţa noastră energetică.

Vestea bună este că Europa economiseşte deja 30 de miliarde de euro pe an prin faptul că înlocuieşte combustibili fosili proveniţi din import cu energie din surse regenerabile, produsă la nivel local. Cu alte cuvinte, investim banii aici, în Europa, în loc să îi trimitem în Rusia lui Putin şi în conturile altor furnizori de combustibili fosili din afara Europei.  

Iar până în 2050, UE şi-ar putea reduce la jumătate importurile de petrol şi gaze, economisind astfel 3 % din PIB-ul actual. O mare parte din cheltuielile cu investiţiile suplimentare necesare pot fi compensate prin economii rezultate din reducerea costurilor energetice. Banii care în prezent merg în străinătate pot fi investiţi în industriile noastre prelucrătoare şi în sectorul serviciilor.

În consecinţă, pentru Europa, securitatea energetică nu ar trebui să însemne doar diversificarea aprovizionării cu gaze prin orientarea către alţi furnizori în afară de Rusia. Trebuie să construim o economie mai puţin dependentă de importurile de energie prin creşterea eficienţei energetice şi a ponderii energiilor curate, produse pe plan intern. Trebuie, de asemenea, să realizăm piaţa internă a energiei, să îmbunătăţim infrastructura energetică şi să învăţăm să ne exploatăm mai bine resursele energetice.

Ţările şi întreprinderile din întreaga lume includ în strategiile lor de creştere măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Iar angajamentele pe care ţările şi le-au asumat pe plan internaţional sunt determinate într-o măsură importantă de agendele politice naţionale, care vizează creşterea securităţii energetice şi a competitivităţii în sectoarele-cheie ale creşterii.

În ianuarie, Comisia Europeană şi-a prezentat propunerile privind politicile în domeniul climei şi al energiei pentru perioada până în 2030. Acestea cuprind un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor cu 40 % faţă de nivelul din anul 1990 şi un obiectiv obligatoriu la nivelul UE potrivit căruia cel puţin 27 % din mixul de energie trebuie să provină din surse regenerabile. Iar în ceea ce priveşte eficienţa energetică, avem obligaţia să face mai mult, prin urmare, propunerea privind economisirea energiei va fi prezentată luna viitoare. Liderii UE s-au angajat să ia o decizie cu privire la întregul pachet până cel târziu la sfârşitul lunii octombrie.

Iar la începutul acestei luni, SUA a anunţat proiecte de reglementări privind reducerea emisiilor centralelor energetice. Aceasta este cea mai importantă măsură întreprinsă vreodată de guvernul SUA pentru combaterea schimbărilor climatice şi este un semnal că Statele Unite iau schimbările climatice în serios. De asemenea, în cursul vizitei mele recente în China, mi s-a părut evident că lucrurile se îndreaptă în direcţia cea bună. China transformă schimbările climatice într-o oportunitate pentru creşterea economică şi pentru crearea de locuri de muncă în sectoarele economice cu un ritm rapid de inovare. Ceea ce trebuie să facem acum este să veghem ca aceste acţiuni interne să fie transpuse într-un angajament internaţional ambiţios.

Este vorba în primul rând de priorităţi. Calea către o mai mare independenţă energetică trece prin politici ambiţioase în materie de climă. Iar Comisia Europeană a făcut deja progrese pe acest drum prin pachetul privind clima şi energia pentru 2030. Prin măsuri îndrăzneţe de combatere a schimbărilor climatice, liderii UE vor proteja securitatea energetică a Europei şi vor impulsiona o redresare economică durabilă.”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: