10 Aprilie 2020: Igor Dodon participă personal la primirea ajutoarelor din China

China a trimis 3 tone de echipamente medicale: măşti şi costume medicale de protecţie, termometre cu infraroşu, ecrane/ochelari medicali, mănuşi chirurgicale, butoşei şi alte echipamente de protecţie. În 10 Aprilie, Igor Dodon, flancat de ministrul sănătăţii şi de cel de interne, a „participat la ceremonia de primire a lotului de asistenţă umanitară” trimis de China. Ajutorul chinezesc a venit prin Kiev, fiind transportat până acolo împreună cu ajutorul acordat Ucrainei.

19 Aprilie 2020: Igor Dodon participă personal la primirea echipamentelor de protecţie cumpărate din China de Republica Moldova şi transportate gratis de Rusia

Guvernul de la Chişinău a cumpărat din China echipamente de protecţie medicală, care au fost transportate cu un avion rusesc de transport, pus la dispoziţie „gratuit” de către Federaţia Rusă. La aeroport, avionul a fost întâmpinat de Igor Dodon, împreună cu ambasadorii Rusiei şi Chinei.

Echipamentele medicale au fost cumpărate de guvernul de la Chişinău şi de firme şi ONG-uri din Republica Moldova: 80 mii de teste de depistare a COVID-19, 80 mii de kituri de extracţie, 280 mii de măşti KN 95, 600 mii de perechi de mănuşi medicale, 50 mii tuburi de prelevare, mii de ecrane şi ochelari de protecţie, combinezoane, termometre cu infraroşu şi altele. Preşedintele Republicii Moldova a adus sincere mulţumiri partenerilor ruşi şi personal Preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin pentru oferirea gratuită a avionului AN-124 „Ruslan” al Forţelor Ruse Aerospaţiale.”

Rusia doar a asigurat transportul, cu o valoare estimată, potrivit diverselor informaţii care circulă pe internet, la 650.000 dolari. Însă aparatul de propagandă rusesc a prezentat astfel ştirea încât populaţia mai puţin informată să creadă că marfa din acel avion este ajutor umanitar din partea Rusiei. Maria Zaharova, reprezentant oficial al MAE al Federaţiei Ruse, a spus într-un briefing de presă că „la 19 aprilie a fost finalizată operaţiunea comună ruso-chineză de asistenţă umanitară pentru Moldova. Avionul militar de transport AH-124 „Ruslan” al Rusiei a transportat din Shanghai la Chişinău peste 50 de tone de produse medicale chineze pentru combaterea coronavirusului”. Presa rusească din Chişinău a promovat comunicatul de presă de la Moscova fără să spună niciun cuvânt că echipamentele respective au fost cumpărate, nu donate: noi.md şi sputnik.md sau news.yam.md.

30 Aprilie 2020: Igor Dodon nu este prezent la primirea ajutorului umanitar din partea României şi îşi aminteşte de regulile diplomaţiei abia a doua zi, într-o banală postare pe contul său de Facebook

În 30 Aprilie a ajuns la Chişinău un convoi umanitar, cu o primă tranşă de echipamente medicale de protecţie şi o echipă de 52 persoane, medici, paramedici şi asistenţi medicali, care vor lucra două săptămâni în spitalele din Moldova cu pacienţi bolnavi de coronavirus Covid-19. În aceeaşi zi, 30 Aprilie 2020, guvernul de la Bucureşti a aprobat alocarea sumei de 3.500.000 (trei milioane şi cinci sute mii) euro pentru acordarea unui ajutor medical de urgenţă Republicii Moldova.

Delegaţia română a fost condusă de o echipă ministerială la cel mai înalt nivel posibil: ministrul de externe Bogdan Aurescu, ministrul apărării Nicolae Ciucă şi secretarul de stat Raed Arafat.

La ceremonia de primire a ajutorului României au fost prezenţi din partea autorităţilor Republicii Moldova ministrul de externe Oleg Ţulea şi ministrul sănătăţii, Viorica Dumbrăveanu.

Igor Dodon nu a binevoit să participe, probabil că pentru el ajutorul Rusiei,de 650.000 dolari, cât a costat transportul cu avionul în 19 Aprilie al echipamentelor cumpărate din China de guvernul de la Chişinău, este mult mai important decât ajutorul de peste 3,5 milioane de euro oferit de România.

Deşi este foarte activ pe Facebook, în 30 Aprilie nu a scris niciun cuvânt despre ajutorul României. Abia a doua zi, pe 1 Mai, la ora 13, a mimat că îşi aminteşte de regulile de bun simţ ale diplomaţiei şi a postat pe contul său de Facebook un mesaj de mulţumire la adresa României şi a preşedintelui Klaus Iohannis.

A fost ocupat tocmai în 30 Aprilie, când s-a lăudat pe Facebook că l-a prins ploaia în ograda casei părinteşti din Sadova.

Doar un mesaj pe Facebook pentru ajutorul României. În schimb, pentru ajutorul mult mai redus al Rusiei sau al Chinei, Igor Dodon a fost prezent personal la aeroport. Ba administraţia prezidenţială a dat atunci, în 10 şi 19 Aprilie, chiar şi comunicate de presă.

Alt absent: ministrul Apărării, Alexandru Pînzari

Regulile diplomatice spun că în cazul vizitei unui ministru într-un alt stat, acesta este întâmpinat acolo de omologul său. Ministrul Apărării din România, Nicolae Ciucă, a fost personal la Chişinău în 30 Aprilie 2020. Omologul său, ministrul apărării din R. Moldova, Alexandru Pinzari, nu s-a întâlnit personal cu ministrul român, venit la Chişinău, nici nu şi-a delegat un secretar de stat care să îl înlocuiască şi să respecte protocolul diplomatic. Ministrul român, N. Ciucă, aflat personal la Chişinău, a vorbit doar la telefon cu ministrul moldovean.

Pe pagina de internet a Ministerului Apărării din R. Moldova nu este absolut niciun cuvânt despre vizita ministrului român al apărării la Chişinău, nici despre discuţia telefonică cu ministrul moldovean şi nici despre ajutorul umanitar acordat de România, inclusiv medici medici militari români voluntari, deşi există o secţiune dedicată acţiunilor împotriva pandemiei.

Nici pe contul de Facebook al ministrului moldovean al apărării, Alexandru Pînzari, nu este absolut niciun cuvânt, deşi a fost activ şi a publicat diverse mesaje atât în 30 Aprilie, cât şi în 1 Mai.

Presa şi politicienii din Chişinău despre ajutorul României

Presa din Republica Moldova a prezentat ajutorul umanitar din România în materiale reduse la fragmente din declaraţiile oficialilor români sau moldoveni sau în articole mai consistente, însoţite mai ales de multe comentarii entuziaste ale românilor din Basarabia. Presa rusă, chiar de limba română, s-a limitat la articole scurte, de genul ştirilor banale, minimalizând ajutorul României.

De exemplu, televiziunea Accent TV, a publicat o ştire despre ajutorul de 15.000 de măşti şi 1.000 combinezoane primit din China în aceeaşi zi, 30 Aprilie, dar nicio ştire distinctă despre ajutorul umanitar al României. Acesta a fost menţionat într-o ştire despre întâlnirea celor doi miniştri de externe. Iar din titlul unei ştiri decupate din context din discursul premierului Ion Chicu, „medicii români vor avea un bun schimb de experienţă cu medicii moldoveni”, s-ar putea înţelege că medicii români au venit în Moldova să înveţe de la medicii moldoveni cum să facă faţă pandemiei, mai ales că sunt multe articole care laudă „eficienţa” autorităţilor din Moldova. Exemplele pot continua, dar presa rusă din Chişinău preia şi multiplică aproximativ aceleaşi texte, probabil scrise de o singură redacţie.

Ajutorul umanitar nu aşteaptă mulţumiri, pentru că nu ajuţi pe cineva ca să îţi mulţumească. Mulţumirile din partea autorităţilor, inclusiv ale preşedintelui Igor Dodon, fac parte din comunicarea diplomatică. Mesajul, formatul şi mimica celui care comunică sunt percepute şi interpretate ca un mesaj diplomatic, indiferent dacă are sau nu bun simţ, care ţine, până la urmă, nu de şcoala de diplomaţie sau de ştiinţe politice de la Moscova, ci de cei 7 ani de acasă.

Cu excepţia socialiştilor, dintre care unii manifestă o ură exacerbată împotriva României şi Uniunii Europene, majoritatea politicienilor au apreciat ajutorul umanitar al României. Dincolo de declaraţiile în limbaj „diplomatic”, trebuie să admitem că majoritatea populaţiei din R. Moldova apreciază sprijinul României, după cum afirmă şi Maia Sandu, fost premier, liderul opoziţiei din Chişinău:

„Proasta gestionare a crizei pandemice de către Guvernul lui Dodon a adus sistemul sanitar din Republica Moldova în pragul unui colaps – avem cea mai mare rată de infectare a personalului medical din Europa, dacă nu din lume (988 din totalul de 3897 cazuri înregistrate). Medicii din prima linie au căzut jertfă incompetenţei autorităţilor, lăsaţi fără echipament de protecţie şi fără protocoale. Cu toate acestea, Dodon nu a încetat nici după declanşarea crizei pandemice să joace cartea geopolitică. Pe de o parte, încearcă în fel şi chip să scoată în evidenţă ajutoarele venite din partea Rusiei, Chinei, Turciei şi Ungariei, pe de altă parte, a acuzat lipsa unui sprijin din partea Occidentului şi a României. Au rămas fără reacţie anunţurile făcute de UE de a trimite sprijin financiar în valoare de 87 de milioane de euro, dar şi anunţul preşedintelui Iohannis de a trimite în Moldova un grup de medici şi un lot de echipamente de protecţie, atât de necesare pentru combaterea epidemiei. Doar criticile dure din partea opoziţiei şi a societăţii civile l-au făcut pe Dodon să-şi estompeze românofobia şi să salute cu jumătate de gură ajutorul din partea statului român. Dar, se pare, că acest gest firesc de recunoştinţă i s-a părut excesiv, deoarece imediat oameni din anturajul său s-au apucat să ia în zeflemea ajutorul României.

Cerem scuze României pentru acest comportament abject al guvernanţilor de la Chişinău, dar o asigurăm că marea majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova este profund recunoscătoare pentru spiritul de solidaritate şi ajutorul dezinteresat pe care ni l-a acordat!”

Aş continua mesajul ex-premierului Maia Sandu cu un apel către autorităţile române, către organizaţiile non-profit, către Patriarhia Română şi către oricine poate acorda un minim ajutor împotriva coronavirusului Covid-19, să continue sprijinul umanitar în ciuda declaraţiilor antiromâneşti ale unor politicieni iresponsabili.

Spitalele din Republica Moldova au mare nevoie de echipamente medicale, nu doar de cele de protecţie – măşti, mănuşi, combinezoane, viziere, ochelari etc. – ci şi de echipamente de investigaţie şi tratament: ventilatoare pulmonare, consumabile pentru ventilatoare, perfuzoare, monitoare funcţii vitale, kituri hemofiltrare, monitoare de dializă, aparate de imagistică şi altele. Este esenţială în această perioadă comunicarea între specialişti, între autorităţi, indiferent de antipatiile politice, între politicieni, pentru că cel mai important în acest moment este să fie salvate vieţile oamenilor!

Falsa problemă a interferenţei Ungariei în Republica Moldova

Înainte cu două zile de sosirea delegaţiei româneşti la Chişinău, ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a dus un ajutor umanitar de câteva mii de măşti şi mănuşi chirurgicale. Aceste echipamente de protecţie au fost primite cadou de către Ungaria din China, adică singurul cost al Ungariei a fost transportul de la Budapesta la Chişinău, în aeronava cu care a călătorit şi ministrul. Pentru Ungaria a fost o lovitură de imagine contra României.

Entuziasmul afişat de politicienii şi de presa rusă din Basarabia a dat apă la moară reacţiilor antimaghiare la Bucureşti, exact ceea ce au dorit artizanii de la Budapesta. Noi, românii, avem un mare talent de a cădea uşor în capcanele întinse de unguri.

Autorul acestei aproprieri dintre Ungaria şi R. Moldova este actualul ministru de externe de la Chişinău, Oleg Ţulea, care a fost înainte ambasador la Budapesta, poziţie care i-a permis dezvoltarea unor relaţii speciale cu demnitarii maghiari. Probabil că numirea lui ca ministru se datorează şi medierii vizitei lui Viktor Orban la Chişinău la mijlocul lunii Martie.

Budapesta nu este de azi, de ieri, interesată de Republica Moldova. După 1993 întotdeauna au fost cetăţeni maghiari în diverse funcţii, destul de importante, în reprezentanţele din Chişinău ale unor instituţii internaţionale. Prezenţa lor acolo nu a fost deloc întâmplătoare.

Republica Moldova este pentru Ungaria doar o carte de joc, una dintre multe altele, împotriva României. Budapesta urmăreşte cu atenţie şi sprijină autonomia Găgăuziei şi statutul special al Transnistriei. Nu este doar calul troian al Rusiei în Uniunea Europeană, ci îşi urmăreşte cu consecvenţă, printr-o politică activă şi sistematică, propriile interese.

Ungaria nu exclude posibilitatea ca, la un moment dat, să se facă Re-Unirea Basarabiei cu România. Tocmai de aceea, pentru ea este o miză importantă obţinerea de către Găgăuzia şi Transnistria a unui statut special în cadrul Republicii Moldova, care să oblige România, după Unire, să acorde un statut similar ungurilor din România.

Declaraţiile populiste ale ministrului maghiar i-au exaltat pe socialiştii de la Chişinău, care s-au grăbit să înjure România cu ocazia ajutorului umanitar trimis de Bucureşti în Moldova şi să ridice în slăvi Ungaria. S-ar putea să îşi sape singuri groapa. De exemplu, funcţionarii unguri din Chişinău se agită pentru înfiinţarea în Găgăuzia a unui partid găgăuz pe criterii etnice, după modelul UDMR. Dacă le reuşeşte planul, câte voturi mai numără socialiştii în Găgăuzia?

Miza vizitei miniştrilor români de externe şi al apărării la Chişinău

Oficial, miniştrii Bogdan Aurescu şi Nicolae Ciucă au însoţit convoiul umanitar românesc în Republica Moldova. Acesta este scopul declarat al vizitei lor la Chişinău. Însă, dincolo de aparenţele declaraţiilor, miza reală a prezenţei celor doi miniştri în Basarabia este de departe mult mai mare.

În aceste zile, la Chişinău se duce o luptă „pe viaţă şi pe moarte” între Rusia şi Uniunea Europeană. Criza provocată de pandemie a denaturat atenţia opiniei publice de la amploarea bătăliei din Republica Moldova.

Sub masca unui împrumut de 200 milioane dolari pe care îl acordă Rusia statului moldovean se află de fapt o strategie de subminare a statalităţii Republicii Moldova, prin reducerea ei la o colonie rusească.

Contractul de creditare are câteva prevederi care nu au absolut nicio legătură cu creditul propriu-zis, însă obligă autorităţile moldovene la servitute veşnică. Guvernul Moldovei garantează toate creditele şi datoriile moldoveneşti din Federaţia Rusă, indiferent dacă sunt făcute de stat sau de entităţi comerciale. Astfel că prin acest contract de credit, autorităţile de la Chişinău vor fi mereu la cheremul Moscovei, care va putea executa creanţele oricând, în funcţie de gradul de supunere a guvernanţilor moldoveni.

Doar dacă ne limităm la datoria istorică pentru gazele ruseşti, provocată dealtfel de regimul separatist de la Tiraspol, care nu plăteşte gazele consumate, şantajând guvernul de la Chişinău cu sistarea furnizării de energie electrică, deja Rusia va avea la dispoziţie laţul cu care să sufoce Republica Moldova. Asta în condiţiile în care ruşii deţin pachetul majoritar de acţiuni la firma datornică, Moldovagaz.

Ultima redută a rezistenţei împotriva subminării statalităţii Republicii Moldova de către Federaţia Rusă prin acest contract de creditare este Curtea Constituţională a Republicii Moldova. Judecătorii CC au blocat intrarea în vigoare a legii referitoare la acest contract de creditare. De câteva zile se fac presiuni enorme asupra judecătorilor din partea Rusiei şi a autorităţilor moldovene supuse Moscovei: judecătorii sunt filaţi, sunt ameninţaţi şi se încearcă demiterea lor de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în care predomină oamenii lui Igor Dodon, adică ai Moscovei.

Interferenţa autorităţilor politice asupra Curţii Constituţionale va bloca orice formă de finanţare a Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, care condiţionează acordarea granturilor de respectarea statului de drept.

Declaraţiile celor doi miniştri români prezenţi la Chişinău în 30 Aprilie conţin un mesaj clar în favoarea statului de drept şi împotriva subminării statalităţii Republicii Moldova de către Federaţia Rusă.

Absenţa preşedintelui Igor Dodon la ceremonia de primire a ajutorului umanitar, întârzierea şi formatul mesajului de mulţumire al acestuia, pasivitatea „activă” a ministrului apărării Alexandru Pînzari, atacurile împotriva României ale unor politicieni servili Moscovei, precum şi reacţia presei ruseşti din Basarabia arată clar răspunsul autorităţilor moldovene la mesajul României: PROSHCHAY EVROPA, DA ZDRAVSTVUYET ROSSIYA! (Adio Europa, Trăiască Rusia!).