Criza migraţiei aduce două state membre UE în pragul unui conflict diplomatic

Criza migraţiei aduce două state membre UE în pragul unui conflict diplomatic

Nava Aquarius cu 629 de migranţi la bord, refuzată de Italia, se îndreaptă spre Spania FOTO AFP

Criza migraţiei continuă să provoace tensiuni pe continentul european. „Franţa şi Spania au pornit o adevărată cruciadă împotriva politicii privind migranţii condusă de guvernul italian. Ambasadorul Franţei la Roma a fost convocat, miercuri, la Ministerul de Externe italian după declaraţiile „surprinzătoare“ ale preşedintelui Macron despre nava Aquarius.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ambasadorul Christian Masset s-a prezentat , miercuri, la sediul Ministerului italian de Externe, la Roma, pentru a da explicaţii despre declaraţiile preşedintelui francez, Emmanuel Macron care a denunţat marţi „cinismul şi iresponsabilitatea guvernului italian“, care a refuzat acostarea navei umanitare Aquarius în care se află 629 de migranţi. Şeful statului francez a insistat să reamintească Dreptul maritim care prevede că „în caz de primejdie, cel mai apropiat loc îşi asumă responsabilitatea primirii“ celor aflaţi în pericol.
 
”Declaraţiile cu privire la Aquarius din partea Franţei sunt surprinzătoare”, i-a replicat imediat Guvernul italian într-o notă scrisă, adăugând că Italia nu are ”de primit lecţii ipocrite de la ţara care preferă să se uite în altă parte” în problema migraţiei.
 
”Guvernul italian nu a abandonat niciodată sau a lăsat singure cele aproape 700 de persoane de la bordul Aquarius", se sublinia în această notă, în timp ce această navă umanitară, închiriată de ONG-ul francez SOS Méditerranée se îndreaptă către Spania, după refuzurile Italiei şi Maltei de a o primi în porturile lor.
 
Noul ministru italian de Iterne, Matteo Salvini, care este de asemenea şi liderul formaţiunii de extremă dreaptă, Liga, a interzis duminică acostarea unei ambarcaţuni la bordul căreia se aflau 629 de imigranţi, dintre care 123 de minori neînsoţiţi şi şapte femei gravide. După ce şi Malta a luat aceeaşi decizie, Spania a anunţat că nava poate intra în portul din Valencia. 
 
Este a doua oară când Masset, aflat în post din septembrie, este convocat la sediul MAE italian,  un eveniment rar în relaţiile dintre cele două state membre ale Uniunii Europene (UE).
 
Masset a fost convocat pe 30 martie la Farnesina, tot în legătură cu un incident legat de migraţie, un subiect delicat în relaţiile dintre cele două ţări.
 
Italia a denunţat atunci drept un „act grav” un control operat de vameşi francezi pe teritoriul italian, la Gara Bardonecchia, în apropiere de frontiera italiano-franceză.
 
Acest incident a inflamat o parte a clasei politice italiene şi a condus la convocarea ambasadorului francez la minister.
 
Ministrul italian de Interne Matteo Salvini l-a îndemnat, ieri, pe preşedintele francez Emmanuel Macron să dea dovadă de „generozitate“ în primirea migranţilor şi a acuzat Franţa că nu şi-a respectat angajamentele în domeniul migraţiei, relatează AFP.
 
Franţa s-a angajat să primească 9.000 de migranţi sosiţi în ultimii ani în Italia, a subliniat Salvini într-o intervenţie în Senat. Însă Parisul a primit doar 640 de migranţi, a denunţat liderul Ligii (formaţiune de extremă dreapta).
 
   Întâlniri bilaterale anulate
 
Ministrul italian al economiei Giovanni Tria a anulat, miercuri, întâlnirea cu omologul său francez Bruno Le Maire programată la Paris, a anunţat Ministerul italian pe Twitter.
 
Italia a ameninţat că va anula un summit cu Franţa, după ce Parisul a criticat decizia Romei de a interzice acostarea navei Aquarius într-un port Italian, scrie Politico.eu. Ministrul de interne italian, Matteo Salvini, a apreciat miercuri că ''fără scuze oficiale'' din partea Franţei, ar fi mai bine ca întâlnirea preconizată între preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul italian, Giuseppe Conte, să fie anulată, informează France Presse şi dpa.
 
''Dacă nu sunt exprimate scuze oficiale, prim-ministrul Conte va face un lucru bun dacă nu va merge în Franţa'' pentru summitul prevăzut să aibă loc vineri, a declarat presei Salvini.
 
Preşedintele Emmanuel Macron  urma să-l primească vineri pe noul premier italian Giuseppe Conte în vederea pregătirii Consiliului European din 28 şi 29 iunie, în special cu privire la problema migranţilor.
 
900 de migranţi au debarcat astăzi în portul Catania din Sicilia
 
Dacă duminică nu au primit migranţii, miercuri, mai mult de 900 de migranţi care se aflau la bordul unei nave a gărzii de coastă italiene au debarcat în portul Catania din Sicilia, relatează AFP.
 
Majoritatea migranţilor debarcaţi miercuri dimineaţă în Sicilia sunt din Eritreea. Printre migranţi se aflau şi în jur de 200 de minori, cel mai mic fiind un bebeluş de trei luni, a precizat organizaţia neguvernamentală Save the Children.
 
Circa 800 dintre migranţi vor fi transferaţi în alte regiuni italiene, a precizat prefectura de poliţie din Catania.
 
Migranţii au fost recuperaţi de nava Diciottia a pazei de coastă, după ce au fost salvaţi în ultimele zile în cinci operaţiuni realizate de alte ambarcaţiuni în largul coastelor Libiei.
 
Aceasta este prima debarcare de migranţi în număr atât de mare de la instalarea noului guvern italian şi a ministrului de interne Matteo Salvini.
 
Tensiuni şi cu Spania
 
Roma îşi acuză partenerii europeni, în frunte cu Franţa, că au lăsat-o să gestioneze singură criza migraţiei şi pe cei aproximativ 700.000 de migranţi sosiţi pe coastele italiene începând din 2013. După episodul „ Aquarius “, Franţa şi Spania au pornit o adevărată cruciadă împotriva politicii privind migranţii condusă de guvernul populist italian”. 
 
Spania a avertizat Italia de consecinţele penale ce decurg din încălcarea legii maritime internaţionale care obligă cea mai apropiată ţară să acorde ajutor unei nave aflate în pericol. Replica lui Salvini a venit imediat printr-un mesaj pe twitter „Spania vrea să ne denunţe, Franţa a spus că sunt  «respingător». Eu vreau să lucrez în mod paşnic cu toată lumea, dar cu un principiu: italienii, înaintea tuturor”, notează La Repubblica.
 
Ungaria ia apărarea Italiei
 
În sprijinul Italiei a sărit Ungaria, dar şi Austria şi Germania. În urma unei întrevederi cu omologul său slovak, premierul ungar Victor Orban a declarat marţi că decizia Italiei reprezintă "un moment extraordinar care ar putea aduce schimbări reale politicilor europene privind imigraţia".
 
Cancelarul austriac Sebastian Kurz a anunţat miercuri crearea unei ''axe'' între miniştrii de interne ai Austriei, Germaniei şi Italiei în lupta împotriva imigraţiei ilegale, în timp ce ţările din UE se află în impas pentru deblocarea reformei sistemului de azil european, relatează AFP.
 
''Mă bucur de buna colaborare pe care vrem să o construim între Roma, Viena şi Berlin în acest domeniu. Cred că marchează o cooperare importantă care va contribui la reducerea imigraţiei ilegale în Europa'', a declarat Sebastian Kurz în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin.
 
''În opinia noastră este nevoie de o axă de voluntari în lupta împotriva imigraţiei ilegale'', a adăugat el, după o întrevedere cu ministrul de interne german, Horst Seehofer.

Cancelarul german Angela Merkel a respins miercuri ideea unei axe formate din Germania, Austria şi Italia împotriva migraţiei ilegale, propusă de omologul ei austriac, Sebastian Kurz, informează DPA.

Merkel a arătat că este nevoie de "multe astfel de forme de cooperare, nu doar de aceasta, dacă dorim să ajungem la o soluţie europeană unanimă pentru migraţia ilegală".
 
Dispute apar şi pe tema fondurilor alocate de UE pentru combaterea migraţiei. El Pais scrie că guvernul italian ar vrea să ”deturneze” banii, pe care astăzi Bruxelles-ul îi trimite Turciei pentru a nu umple Grecia de imigranţi şi să-i direcţioneze spre frontul libian pentru a-i combate pe contrabandişti şi pe imigranţii care doresc să ajungă pe ţărmurile italiene. 
 
„Este vorba de faimoasa ruta mediteraneană de care Bruxelles-ul nu a vrut niciodată să se ocupe cu adevărat”, după cum acuză guvernul italian, potrivit Il Giornale. Comisia Europeană promite triplarea sumelor pentru paza graniţelor şi combaterea imigraţiei, urmând să aloce 35 de miliarde de euro în perioada 2021-2027,a anunţat comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos. Din aceste fonduri 8 miliarde de euro vor fi destinate consolidării graniţelor externe ale Europei, prin întărirea pazei la frontieră şi dezvoltarea unor sisteme europene interoperabile de informaţii.
 
citeste totul despre: