Consiliul European. Liderii UE nu au găsit medicamentul miraculos pentru anti-vacciniştii din România şi Bulgaria

Consiliul European. Liderii UE nu au găsit medicamentul miraculos pentru anti-vacciniştii din România şi Bulgaria

În timp ce se gândeau la un viitor fără cancelarul german Angela Merkel, care participa la cel de-al 107-lea şi probabil ultimul summit al Consiliului European, cea mai mare provocare pentru liderii UE părea să fie absenţa unui set de instrumente magice care să facă faţă multiplelor probleme ale Uniunii, inclusiv ratele scăzute de vaccinare anti-COVID-19 din România şi Bulgaria, scrie politico.eu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Liderii UE au petrecut joi şi vineri ore întregi discutând pentru a găsit soluţii pentru a face faţă unei creşteri a preţurilor la energie, iar în cele din urmă au decis: nu se poate, fiecare se decurcă cum poate.
 
Ţări precum Spania, Grecia, Polonia sau Ungaria au cerut acţiuni precise în concluziile summitului, opţiune respinsă de majoritatea celorlalte state membre, retincente faţă de adoptarea unor măsuri radicale pentru a combate o criză energetică despre care experţii prognozează că se va încheia abia în primăvară.
 
Deşi au cerut Comisiei Europene ”să analizeze cu celeritate măsuri pe termen mediu şi lung”, cum ar fi dezvoltarea unei rezerve strategice de gaze naturale, şefii de stat şi de guvern au recunoscut cu greu că, cel puţin pe termen scurt, guvernelor naţionale le revine să gestioneze pe cont propriu problema creşterii preţurilor, în special prin reducerea taxelor şi prin oferirea de subvenţii cetăţenilor care au nevoie.
 
Ţări precum Spania, Grecia, Polonia sau Ungaria au cerut acţiuni precise în concluziile summitului, opţiune respinsă de majoritatea celorlalte state membre, retincente faţă de adoptarea unor măsuri radicale pentru a combate o criză despre care unii prognozează că se va încheia în primăvară.
 
Au fost şi semne că unii lideri europeni erau pregătiţi să folosească criza preţurilor la energie pentru a obţine un avantaj politic. De pildă, într-o declaraţie dată presei înaintea summitului premierul ungar Viktor Orban a cerut Comisiei să ”retragă şi să regândească complet” iniţiativa ”Fit for 55′, adică pachetul de măsuri menite să reducă emisiile de CO2 cu 55% până în anul 2030 faţă de nivelul din 1990. El a descris acest plan drept o „fantezie utopică” ce are ca efect creşterea preţurilor energiei în Europa. Totuşi, în timpul summitului Orban a fost mai moderat, cerând doar o ”analiză de impact”, potrivit unui diplomat.
 
La rândul său, premierul ceh Andrej Babis le-a sugerat liderilor europeni să renunţe la ideea că UE va putea scăpa vreodată de dependenţa faţă de gazele ruseşti. ”Uitaţi de independenţa faţă de Rusia, aceasta nu se va întâmpla niciodată”, a spus Babis, conform unui alt diplomat.
 
În acest timp, cancelarul german Angela Merkel a cerut – cu referire la ţările din Est, dar fără să le menţioneze – separarea discuţiei cu privire preţurile ridicate la energie de cea asupra pachetului ”Fit for 55”, despre care ea susţine că în mare măsură nu are legătură cu crizele din prezent.
 
Liderii europeni au avut opinii contradictorii şi asupra includerii energiei nucleare în energia ”verde”. Opoziţia manifestată în special de premierul luxemburghez Xavier Bettel şi de cancelarul austriac Alexander Schallenberg a împiedicat includerea în declaraţia finală a summitului a oricărei referiri în direcţia susţinerii acestei surse de energie.
 
Problema poloneză, evitată diplomatic, graţie cancelarului german Angela Merkel şi  Charles Michel
 
Cu privire la nerespectarea statului de dreprt de către Polonia, disputa cu UE, amplificată de hotărârea prin care Tribunalul Constituţional polonez a stabilit că Constituţia naţională are întâietatea în faţa dreptului UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a manevrat cu atenţie pentru ca această chestiune cu risc profund de a provoca divizare să nu domine summitul. El a plasat-o pe agendă la o oră chiar înaintea dineului, când multor participanţi le era deja foame şi alţii doreau să se revină la discuţia mai presantă despre energie.
 
Dar în dezbaterea care a fost unii lideri europeni şi-au manifestat exasperarea faţă de erodarea independenţei justiţiei în Polonia, iar în mod special premierul olandez Mark Rutte a cerut Comisiei să declanşeze împotriva Poloniei noul mecanism care-i permite să taie fondurile europene pentru un stat membru. Chestiunea statului de drept a fost însă exclusă din concluziile summitului.
 
O mână de ajutor a dat şi cancelarul Angela Merkel, aflată, probabil, la ultimul ei summit european. Ea a spus că statele Uniunii Europene trebuie să aprofundeze discuţiile despre direcţia în care trebuie să se îndrepte blocul comunitar şi să rezolve prin dialog dispute cum este cea din prezent cu Polonia privind statul de drept.
 
''Există chestiunea independenţei justiţiei, dar şi (întrebarea) ce rezultă ... în ce direcţie se îndreaptă Uniunea Europeană, ce trebuie să fie o competenţă europeană şi ce trebuie abordat de statele naţionale'', a spus Merkel în faţa presei la Bruxelles.
 
''Dacă priviţi istoria Poloniei, este foarte de înţeles că problema definirii identităţii lor naţionale joacă un mare rol'', a atras ea atenţia.
 
''Suntem o societate liberă şi fiecare îşi poate arăta opinia critică. Din punctul meu de vedere, am încercat să rezolv problemele, iar dacă alţii văd acest lucru diferit, evident că va trebui să trăiască cu el'', a reacţionat Angela Merkel după ce un ziarist i-a cerut să le dea un răspuns celor care o acuză că în cei 16 ani cât a fost cancelar german s-au putut ridica la putere în state ale UE lideri eurosceptici precum Viktor Orban în Ungaria sau Mateusz Morawiecki în Polonia.
 
Vorbind despre recenta decizie a Tribunalului Constituţional polonez - care a stabilit că dreptul naţional are întâietate în faţa celui european şi a amplificat astfel disputa deja majoră între Varşovia şi Bruxelles pe tema statului de drept -, Merkel a apreciat că în acest caz ''nu este vorba doar despre o problemă juridică, ci şi de una politică'' şi ''nu putem rezolva marile diferende politice doar pe calea procedurilor juridice''.
 
Dar ea a asigurat că în discuţia pe acest subiect avută de liderii europeni la summit a existat o ''amplă sintonie'' că modul corect de a o rezolva este ''respectându-ne unii pe ceilalţi''. ''Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării'', a concluzionat la acest capitol cancelarul german care-şi încheie ultimul mandat.
 
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat despre disputa cu Polonia că ''avem un drum lung de parcurs, drum care este o combinaţie a dialogului, răspunsurilor legale şi acţiunilor concrete pentru a restabili independenţa justiţiei''.
 
Participant la summit, premierul polonez Mateusz Morawiecki a acuzat că ''unele instituţii europene îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate''. ''Nu vom acţiona sub presiunea şantajului, suntem gata pentru dialog, nu acceptăm supra-extinderea competenţelor (instituţiilor UE), dar evident că vom discuta despre maniera de a soluţiona diferendele actuale'', a mai spus el joi, când a avut o întâlnire şi cu Angela Merkel.
 
Problema migraţiei
 
Cei 27 au discutat, la cererea ţărilor baltice, dar şi a Poloniei, mai ales despre criza refugiaţilor, dat fiind că fluxul celor trimişi din Bielorusia în Polonia şi Lituania continuă.
 
Este vorba în special de refugiaţi afgani şi irakieni, pe care regimul de la Minsk al lui Aleksandr Lukaşenka i-a încurajat să vină, prin zboruri charter speciale din Irak, de la Bagdad şi Mosul, pentru a-i trimite în ţările vecine, membre in UE, pentru a destabiliza.
 
Uniunea Europeană nu va finanţa "garduri de sârmă ghimpată şi ziduri" la frontiere pentru a împiedica venirea migranţilor, cum solicită douăsprezece ţări, printre care Lituania şi Austria, a declarat vineri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
 
"Am fost foarte clară asupra faptului că există o poziţie comună de lungă durată a Comisiei şi Parlamentului European potrivit căreia nu va exista nicio finanţare a gardurilor de sârmă ghimpată şi a zidurilor", a spus şefa executivului european la finalul summitului Celor 27 de la Bruxelles, unde această chestiune a fost discutată.
 
După cum reiese din documentul oficial cu concluziile summitului Consiliului European, cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi joi şi vineri la Bruxelles, au solicitat Comisiei Europene să prezinte de urgenţă propuneri şi să mobilizeze fonduri pentru acţiuni pe toate rutele migratorii, în conformitate cu ambiţia sporită a UE, şi să prezinte periodic rapoarte în această privinţă.
 
De asemenea, liderii statelor UE au fost de acord că trebuie să se utilizeze cel puţin 10% din pachetul financiar european pentru vecinătate şi cooperare internaţională pentru acţiuni legate de migraţie. În conformitate cu declaraţia sa din martie 2021 şi cu declaraţia sa din iunie 2021, Consiliul European şi-a reiterat aşteptările ca finanţarea pentru refugiaţii sirieni şi comunităţile gazdă din Turcia, Iordania, Liban şi alte părţi ale regiunii, inclusiv Egipt, în cadrul instrumentelor relevante, să fie mobilizată în timp util şi în mod oportun.
 
Pentru a preveni pierderile vieţilor omeneşti şi pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene, UE a elaborat opt planuri de acţiune pentru ţările de origine şi de tranzit pentru migranţi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările