Belarus. Lukaşenko a plasat armata în stare de alertă maximă la graniţa de vest. Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit de urgenţă

Aleksandr Lukaşenko (centru) FOTO EPA-EFE

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a plasat armata în stare de alertă maximă la frontiera de vest, pretinzând o ameninţare din afară.

„Slavă Domnului că noi am reacţionat şi am desfăşurat unităţi militare ale armatei noastre la frontiera de vest a republicii şi le-am plasat în stare de alertă maximă”, a afirmat Lukaşenko în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate din Belarus, potrivit agenţiei de presă oficiale Belta, preluată de presa internaţională.

Liderul de la Minsk a vorbit despre o „tensionare a situaţiei” la graniţa de vest, dar nu a dat detalii clare. El şi-a sprijinit afirmaţia doar pe baza unor declaraţii făcute din Occident. „Au apărut declaraţii ale reprezentanţilor unor ţări occidentale, inclusiv şefi de stat, care în genere nu ştiu unde se află Belarus”, a spus Lukaşenko, făcând aluzie la criticile din Occident faţă de reprimarea cu violenţă a manifestaţiilor paşnice din fosta republică sovietică.

În acelaşi timp, Ministerul belarus al Apărării a anunţat marţi că mai multe bombardiere au fost mobilizate pentru patrularea frontierei de vest a ţării, vecină cu Polonia şi Uniunea Europeană.

Medalii de fidelizare

Duminică, la o contramanifestaţie, Aleksandr Lukaşenko i-a îndemnat pe susţinătorii săi să-şi apere ţara în faţa amestecului străin. Această intervenţie a avut loc pe fondul declaraţiilor pro-opoziţie şi pro-manifestanţi făcute dinspre statele baltice şi Polonia.

Apoi, încercând să-şi fidelizeze structurile de forţă, preşedintele belarus a acordat peste 300 de medalii unor reprezentanţii ai Ministerului de Interne, recompensându-i astfel pentru „servicii ireproşabile”. Unii dintre cei medaliaţi au fost implicaţi în reprimarea manifestaţiilor anti-Lukaşenko izbucnite după alegerile prezidenţiale din 9 august, care, potrivit contestatarilor regimului, au fost fraudate masiv. Comisia Electorală Centrală l-a declarat învingător pe Aleksandr Lukaşenko cu peste 80% din voturi.

Începând din 9 august, Belarusul este cuprins zilnic de proteste, iar regimul se confruntă cu creşterea izolării pe plan extern, dar mai ales pe plan intern. În afară de proteste, Lukaşenko se confruntă cu greve în companii şi uzine. În plus, o parte a forţelor de ordine a demisionat în semn de protest, în timp ce autorităţile din Grodno, o regiune din vestul ţării, la graniţa cu Lituania şi Polonia, au decis să treacă de partea manifestanţilor.

Mesajul liderului opoziţiei belaruse pentru UE

Pe de altă parte, candidata opoziţiei la alegeri, Sviatlana Ţihanouskaia, refugiată în Polonia imediat după proclamarea victoriei de către tabăra lui Lukaşenko, a înfiinţat un consiliul de coordonare în vederea transferului puterii şi a cerut Uniunii Europene să nu recunoască un rezultat obţinut „fraudulos”.

Ţihanouskaia a transmis mesajul înaintea întâlnirii de urgenţă de miercuri a liderilor UE.

„Fac apel la voi să nu recunoaşteţi aceste alegeri frauduloase”, a spus ea într-un mesaj video. „Domnul Lukaşenko şi-a pierdut toată legitimitatea în ochii naţiunii noastre şi ai lumii”, a adăugat candidata.

Ţihanouskaia susţine că ea a învins în alegerile din 9 august şi cere un nou scrutin, dar de această dată liber şi  sub supraveghere internaţională.

Aflat de 26 de ani la putere, Aleksandr Lukaşenko respinge acuzaţiile de fraudare şi se opune organizării unui nou scrutin. El are sprijinul preşedintelui rus Vladimir Putin, care a transmis marţi un mesaj tăios la adresa cancelarului german Angela Merkel, a omologului său francez Emmanuel Macron şi a preşedintelui Consiliului European Charles Michel. Putin le-a transmis celor trei lideri occidentali că intervenţia în problemele interne din Belarus sau exercitarea presiunii asupra conducerii ţării este „inacceptabilă”, asta deşi el s-a declarat dispus să trimită armata în ţara vecină pentru a-l apăra pe Lukaşenko. La rândul ei, Merkel i-a spus lui preşedintelui rus că îşi doreşte ca puterea din Belarus să se abţină de la folosirea violenţei, să elibereze deţinuţii politici şi să înceapă discuţiile cu opoziţia.

China acceptă interpretarea rusă

Pe de altă parte, Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit de urgenţă pentru a discuţia situaţia din Belarus, la solicitarea Estoniei.

Ministrul estonian de Externe Urmas Reinsalu le-a transmis celorlalţi membri ai Consiliului că au „o responsabilitate-cheie în prevenirea unui conflict violent şi a atrocităţilor în masă”, potrivit unui comunicat citat de Agerpres în pagina electronică.

„Recursul la o diplomaţie preventivă la toate nivelurile este de cea mai mare importanţă pentru evitarea unei escaladări către un conflict violent”, a adăugat şeful diplomaţiei estoniene.

Ministrul estonian a apreciat că rezultatele scrutinului sunt „false” şi a descris situaţia drept „foarte instabilă”.

Deloc surprinzător, China acceptă varianta rusă şi susţine că situaţia din Belarus nu ţine de resortul Consiliului de Securitate, întrucât „nu prezintă nicio ameninţare pentru pacea şi securitatea regională sau internaţională”.