Anders Breivik, teroristul de extremă dreapta care a ucis 77 de oameni în 2011, cere să fie eliberat condiţionat

Anders Breivik, teroristul de extremă dreapta care a ucis 77 de oameni în 2011, cere să fie eliberat condiţionat

Anders Behring Breivik a făcut un salut nazist la intrarea în instanţă pentru o audiere în vederea eliberării condiţionate Foto EPA-EFE

Ucigaşul norvegian Anders Behring Breivik a ajuns marţi în instanţă după 10 ani în spatele gratiilor, susţinând că nu mai reprezintă un pericol pentru societate în încercarea sa de a obţine o liberare condiţionată de la pedeapsa iniţială de 21 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Teroristul de extremă dreapta nu a manifestat nicio remuşcare de când a ucis 77 de persoane într-un masacru armat şi cu bombă în 2011. Familiile victimelor şi ale supravieţuitorilor se tem că-şi va etala perspectivele extremiste în timpul audierii, dar experţii spun că este puţin probabil să primească o eliberare condiţionată.
 
Randi Rosenqvist, psihiatra care l-a supravegheat pe Breivik la închisoare din 2012, spune „Nu am detectat mari schimbări în comportamentul lui Breivik”, de la procesul penal de când s-a lăudat cu amploarea masacrului comis, de la cazul său privind drepturile omului din 2016, când a ridicat mâna în semn de salut nazist, scrie Global News.
 
„În principiu şi în practică, cineva care solicită eliberarea condiţionată ar trebui să prezinte semne de remuşcare şi să arate că înţelege de ce astfel de acte nu pot fi repetate”, a spus ea.
 
Randi Rosenqvist va depune mărturie în timpul audierii lui Breivik şi va prezenta raportul psihiatric, care este de obicei crucial dacă infractorii vor să demonstreze că nu mai reprezintă un pericol pentru societate.
 
„Este puţin probabil să se întâmple asta”, a spus Berit Johnsen, profesor de cercetare la University College of Norwegian Correctional Service. „Cred că este destul de evident că există încă un risc mare ca el să comită alte crime dacă este eliberat”.
 
Audierea este programată să ţină trei zile, dar verdictul nu va fi anunţat decât peste câteva săptămâni.
 

Istoria cazului

Pe 22 iulie 2011 când, după luni de pregătiri meticuloase, Breivik a detonat o maşină-bombă în faţa sediului guvernului din Oslo, ucigând opt persoane şi rănind alte zece. Apoi a luat bacul, impersonând un poliţist, către insula Utøya, unde a deschis focul intermitent timp de o oră asupra taberei anuale de vară a aripii de tineret a Partidului Laburist de stânga. Şaizeci şi nouă de oameni au fost ucişi acolo, majoritatea adolescenţi (cea mai tânără victimă având 14 ani împliniţi), înainte ca Breivik să se predea poliţiei.
 
În 2012, Breivik a primit pedeapsa maximă de 21 de ani, fiindu-i impusă o clauză, folosită rar în sistemul de justiţie norvegian, care stipulează că poate fi reţinut pe termen nelimitat dacă este încă considerat un pericol pentru societate. Această clauză îi oferă posibilitatea de a cere o audiere de eliberare condiţionată după 10 ani şi, deşi asta înseamnă probabil o pedeapsă pe viaţă, lasă loc şi posibilităţii ca Breivik să ceră audieri anuale de eliberare condiţionată, unde îşi poate predica opiniile extremiste, spune Johnsen.
 
„Conform legislaţiei norvegiene, are acum dreptul de a se prezenta în faţa unui judecător”, a declarat Øystein Storrvik, avocatul lui Breivik. „El îşi accentuează acest drept. Iar motivaţia lui pentru care face acest lucru este dificilă pentru mine să o comentez.”
 
Storrvik a confirmat că Breivik îl va chema pe neonazisul suedez Per Oberg pentru a vorbi în apărarea sa.
 
„Conform legii, nu există nicio obligaţie de a prezenta remuşcări”, a spus Storrvik. „Problema legală este dacă el este periculos sau nu.”
 
În momentul atacurilor, Breivik a pretins că este comandantul unui ordin militar creştin secret care complotează o revoluţie anti-musulmană în Europa. Anchetatorii nu au găsit nicio urmă a grupării.
 
În timpul procesului său din 2012, el a intrat zilnic în sala de judecată salutând nazist şi a spus peărinţilor victimelor şi supravieţuitorilor că şi-ar fi dorit să ucidă mai multe persoane. 
 
În 2016 s-a descris ca fiind un neo-nazist tradiţional, spunând că imaginea sa anterioară a cruciatului a fost doar pentru spectacol.
 
În acelaşi an, el a dat în judecată guvernul, spunând că că izolarea sa de alţi deţinuţi, percheziţiile frecvente şi faptul că a fost adesea încătuşat în prima parte a încarcerării sale i-au încălcat drepturile omului. 
 
El a încercat să întemeieze un partid fascist în închisoare şi a ajuns prin poştă la extremiştii de dreapta din Europa şi Statele Unite. Oficialii închisorii au confiscat multe dintre aceste scrisori, temându-se că Breivik îi va inspira pe alţii să comită atacuri violente.
 

Condiţiile pe care le are Breivik în închisoare

Breivik are în închisoare 3 celule doar pentru el. Acestea sunt echipate cu console de jocuri video, cu DVD player, un televizor, o maşină de scris electronică, ziare şi aparate pentru exerciţii fizice.

Psihiatra Rosenqvist a spus că aceste are condiţii „excelente" şi că i s-a oferit posibilitatea de a trece examenele de liceu, iar acum studiază la nivel universitar.

Instanţa care l-a condamnat în 2012 l-a găsit sănătos din punct de vedere psihic, respingând punctul de vedere al procuraturii potrivit căruia este psihotic. Breivik nu a contestat sentinţa.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările