Analiză. Dodon predă Moldova Rusiei, proeuropenii, neputincioşi

Analiză. Dodon predă Moldova Rusiei, proeuropenii, neputincioşi

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, alătrui de preşedintele Igor Dodon şi preşedinta Parlamentului de la Chişinău, Zenaida Greceanîi

Preşedintelui pro-rus Igor Dodon impune o agendă geopolitică rusească în Republica Moldova, iar rezistenţă din partea Guvernului condus de proeuropeana Maia Sandu nu are nici un efect. Îngrijorată, administraţia de la Washington l-a trimis la Chişinău pe consilierul preşedintelui SUA pentru securitate naţională, John Bolton.

Preşedintele pro-rus al Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon, a vorbit sâmbătă despre reluarea de către Chişinău a parteneriatului strategic cu Rusia „pe toate direcţiile”. „Vreau să menţionez că noi reluăm parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă pe toate direcţiile… În ultimii ani am avut relaţii foarte bune la nivelul conducerii de vârf. 
 
Acum sunt contacte şi sunt reluate relaţiile normale la nivelul parlamentelor”, a spus preşedintele moldovean, citat de sputnik.md, în cadrul întâlnirii cu ministrul Apărării Rusiei, Serghei Şoigu. Şoigu a vizitat Republica Moldova cu prilejul evenimentelor dedicate Zilei Eliberării. Dodon a mulţumit conducerii Rusiei pentru ajutorul acordat Moldovei în ultimii ani. „Ţine şi de economie, şi de migranţii noştri, şi de alte probleme pe care le-am discutat cu preşedintele Federaţiei Ruse şi deciziile erau luate în mod operativ”, a spus Dodon. El a mai adăugat că în cei 28 de ani de independenţă este prima vizită a unui ministru rus al Apărării în Moldova.
 
Drept răsplată, Şoigu i-ar fi promis că Rusia va începe procesul de distrugere a muniţiilor de la depozitele din localitatea Cobasna din stânga Nistrului şi că este gata să ofere echipamentul necesar în acest scop, a anunţat preşedintele Igor Dodon într-o postare pe Facebook. El a declarat că distrugerea acestor muniţii ar controbui la detensionarea situaţiei din regiune. ”L-am asigurat pe ministrul Apărării din Federaţia Rusă că propunerea sa va fi discutată în curând de către participanţii la negocierile în formatul 5+2 pentru reglementarea cponflictului transnistrean”, a precizat preşedintele Dodon, citat de radio chişinau. El a subliniat rolul important pe care îl joacă Rusia în procesul de reglementare polică a conflictului dintre Chişinău şi Tiraspol, precum şi rolul operaţiunii de menţinere a păcii la Nistru, ”sub egida Rusiei”.  
 
Depozitul de la Colbasna este unul dintre cele mai mari din Europa şi conţine o cantitate importantă de armament şi muniţii, unele datând din cel de-al doilea război mondial. Depozitul este păzit de aproximativ 1000 de militari ruşi. Rusia ar fi început, în 2001, să-şi onoreze angajamentele pe care şi le-a asumat prin Acordul de la Istanbul, în 1999, cu privire la retragerea muniţiilor din Transnistria, însă procesul a fost întrerupt din cauza refuzului Republicii Moldova de a semna aşa-zisul Memorandum Kozak, parafat anterior. Acum Dodon o fi acceptat punerea în practică a memorandumului Kozak? Dar adevărta problemă o reprezintă retragerea trupelor ruse din Transnistria.
 
Problema federalizării revine pe tapet
 
Şi ca să fie clar, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a readus recent în discuţie, la Solnecinogorsk, „planul Kozak” de federalizare a Republicii Moldova, respins de Chişinău în 2003. El a spus că diferendul transnistrean poate fi rezolvat, având la bază suveranitatea şi neutralitatea Moldovei, dar şi un statut special pentru Transnistria, convenit cu Tiraspolul. "Aceste principii au fost agreate la începutul anilor 2000. În baza acestor principii a fost întocmit un document - planul Kozak, dar în ultimul moment, practic înainte cu câteva ore de a fi semnat în cadrul unei ceremonii, colegii noştri din Uniunea Europeană i-au interzis preşedintelui de atunci al Moldovei, Vladimir Voronin, să-l semneze”, a reamintit Lavrov, precizând că reglementarea politică (asupra căreia insistă Rusia) şi "politica paşilor mici” (pe care merge Chişinăul) ar trebui să fie aplicate în paralel.
 
În legătură cu acest subiect, premierul proeuropean Maia Sandu a spus că "alegerea suverană a Moldovei este de a respinge cu fermitate orice intenţie de creare a federaţiei între Moldova şi regiunea transnistreană separatistă, fapt care ar menţine Republica Moldova într-o zonă gri între Est şi Vest şi ne-ar împiedica să urmăm o politică externă independentă, inclusiv integrarea în UE. Ori viitorul Republicii Moldovei nu poate fi decât în UE”, a menţionat Maia Sandu, citată de DW.
 
Potrivit ei, în prezent ţările din fosta Uniune Sovietică s-au transformat într-un nou câmp al luptei geopolitice: "Ne confruntăm cu încercări de a împărţi din nou Europa de Est în sfere de influenţă. Aceste tentative sunt deghizate în mai multe forme. Ultima încercare se referă la o tranzacţie de putere în legătură cu Moldova, care ar putea fi apoi replicată şi altor state din regiune, în special Ucrainei”. Premierul moldovean a spus că "Guvernul de la Chişinău se opune categoric unor astfel de intenţii şi idei, indiferent de forma şi maniera lor”. Şi ministrul de Externe, Nicu Popescu, a reconfirmat, într-un interviu pentru "Jurnal de Chişinău”, că "Republica Moldova este categoric împotriva revenirii la memorandumul Kozak”.
 
Revenirea la planul rusesc de federalizare a Moldovei era principala temere a societăţii civile moldoveneşti după anunţata coaliţie temporară PSRM-ACUM, încropită în ultimul moment, contra regimului Plahotniuc, în Parlamentul de la Chişinău, în iunie 2019. Atunci, pentru a calma spiritele, Igor Dodon a declarat public, în câteva rânduri, că nu va avea loc niciun fel de federalizare a Moldovei şi a propus instituirea unui moratoriu, în coaliţie, pe subiecte geopolitice care dezbină clasa politică şi societatea.
 
Dodon pledează pentru strângerea relaţiilor cu Uniunea Euroasiatică chiar înaintea Zilei 
 
Preşedintele moldovean Igor Dodon consideră că Republica Moldova nu va adera la Uniunea Europeană, inclusiv pentru că însuşi blocul comunitar nu este pregătit pentru extindere, motiv pentru care pledează pentru „fortificarea relaţiilor cu Uniunea Eurasiatică“, într-un interviu acordat postului de televiziune ONT din Belarus, citat luni de Radio Chişinău.
 
În interviul acordat chiar înaintea Zilei Independenţei Republicii Moldova, marcată la 27 august, Igor Dodon susţine că Chişinăul poate să preia de la UE „experienţă şi resurse financiare“, care îi pot servi pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor moldoveni.
 
„Nu cred că Moldova va deveni membră a UE. Uniunea Europeană nu este pregătită pentru extindere şi ei spun deschis despre acest lucru. Unele ţări părăsesc Uniunea Europeană. (Dar) acordul pe care noi îl avem cu Uniunea Europeană oferă posibilitatea de a profita de experienţa lor, undeva şi de resursele financiare, pentru a schimba situaţia în Republica Moldova“, a menţionat Dodon.
 
În acest context, Igor Dodon a pledat pentru „fortificarea“ relaţiilor cu Uniunea Eurasiatică. „Noi suntem membrii CSI şi observatori în cadrul Uniunii Euroasiatice. Noi trebuie să fortificăm aceste relaţii, acestea sunt pieţele noastre tradiţionale, aceştia sunt fraţii noştri. De aceea, trebuie să întoarcem parteneriatul strategic şi pe această direcţie“, consideră preşedintele prorus al Republicii Moldova.
 
În cadrul aceluiaşi interviu, el a spus că se pronunţă pentru relaţii bune atât cu Estul, cât şi cu Vestul pentru că nu vrea ca Republica Moldova să fie „monedă de schimb în luptele geopolitice ale marilor jucători“. „Noi trebuie să prietenim cu toţi, dar nu cu cineva împotriva cuiva“, a subliniat Dodon.  
 
Bolton vine la Chişinău, Maia Sandu, la Washington
 
În acest context, consilierul preşedintelui SUA pentru securitate naţională, John Bolton, va efectua o vizită săptămâna aceasta în Republica Moldova, a anunţat  şefa guvernului moldovean, Maia Sandu, potrivit Radio Chisinău. Potrivit unui comunicat de presă al guvernului moldovean, vizita lui Jon Bolton în Republica Moldova va avea loc la 29 august, iar vizita Maiei Sandu peste ocean în perioada 31 august-4 septembrie. Nu se precizează unde anume va merge premierul şi nici cu cine se va întâlni, indică postul de radio Europa Liberă. „Faptul că un oficial de acest rang (..) vizitează ţara noastră este un semnal puternic de sprijin pentru Republica Moldova”, a comentat premierul pe pagina sa de Facebook.
 
Conform Radio Chisinău, Maia Sandu a spus că va merge în SUA în fruntea unei delegaţii a guvernului său, având ca prioritate aprofundarea dialogului strategic cu SUA, cooperarea în domenii-cheie, atragerea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă în Republica Moldova.
 
În aceeaşi postare pe Facebook, Maia Sandu a afirmat că întrevede „o dezvoltare fără precedent a relaţiilor cu Statele Unite”, după „izolarea” în care ar fi împins ţara regimul fostului lider PD, Vlad Plahotniuc, potrivit postului de radio Europa Liberă. „Sunt sigură că parteneriatul cu SUA ne va permite să înaintăm pe calea democraţiei şi a progresului”, a spus Maia Sandu.
 
Analistul Nicolae Negru scrie în ziarulnational.md că apropiata vizită la Chişinău a consilierului preşedintelui SUA pentru securitate naţională, John Bolton. Are loc pe fondul temerii administraţiei americane de întărirea influenţei ruse în Republica  Moldova, în urma constituirii alianţei ACUM – PSRM şi vizita numită de „demonstrativă” a ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu.
 
„În contextul războiului ruso-ucrainean, al preocupărilor legate de securitatea şi apărarea Ucrainei, cele întâmplate în Republica Moldova nu puteau să nu atragă atenţia SUA.  În actualele condiţii, Republica Moldova ar crea serioase probleme de securitate regională, care nu pot fi ignorate nici de România, partenerul strategic al SUA.Venirea lui Bolton e mai curând un semnal de îngrijorare, decât de satisfacţie în legătură cu „dezoligrhizarea”. Reprezentantul lui Trump în probleme de securitate este trimis, de obicei, acolo unde există riscul unor ameninţări, unde sunt vizate interesele SUA”, conchide analistul, citat de europa liberă.
 
Dodon a pus mâna pe instituţiile cheie
 
În acest timp, preşedintele pro-rus a continuat să-şi subordoneze instituţiile cheie ale statului. Curtea Constituţională - scoasă de sub Plahotniuc a fost preluată de Dodon. Deputatul socialist Vladimir Ţurcan a fost ales, la începutul săptămânii trecute,  preşedinte al Curţii Constituţionale, după un vot contestat. Decizia a zdruncinat coaliţia de guvernare PSRM-ACUM. Asta după ce liderul socialist pro-rus pusese mâna şi pe alte instituţii cheie.  
 
Consiliul Suprem de Securitate a fost întărit prin legea care spune că hotărârile acestui organism, până nu demult consultativ, sunt obligatorii , Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a fost preluat de socialişti printr-un concurs mimat, în urma căruia a fost numit consilierul lui Dodon; serviciile secrete, SIS (trecut în subordinea directă a preşedintelui) sunt conduse tot  de un apropiat al lui Dodon,  Serviciului de Protecţie şi Pază, SPPS, trecut în subordinea directă a lui Dodon, care şi-a numit şi aici propriul om, Ministerul Apărării este condus tot de omul  preşedintelui. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: