VIDEO Analiză. De ce a intrat China în vizorul noului şef al Pentagonului

VIDEO Analiză. De ce a intrat China în vizorul noului şef al Pentagonului

Armata chineza

Noul şef al Pentagonului, Patrick Shanahan, care i-a succedat marţi lui Jim Mattis, a plasat China în fruntea priorităţilor sale."Amintiţi-vă: China, China, China!", a spus Shanahan echipei sale . Analiştii militari spun că această orietare uşor diferită faţă de a predecesorului său, Jim Mattis, s-ar datora ultimelor succese ale statului comunist în materie de arme şi tehnologii de ultimă generaţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Administraţia Trump a căutat constant să contracareze China în mai multe domenii după ce Beijingul şi-a intensificat activităţile militare în Marea Chinei de Sud şi în alte zone.
 
Concurenţa strategică cu SUA împinge pe China să accelereze dezvoltarea de noi arme cum ar fi cele cu laser sau rachete hipersonice.
  
Arsenalul militar al statului comunist a fost completat de o serie de noi arme cu laser, potrivit publicaţiei The People's Daily.  Analiştii militari chinezi consideră că aceste arme ar putea fi desfăşurate cu uşurinţă pe teren, cum ar fi în Tibet şi insulele din Marea Chinei de Sud.
 
China Aerospace Science and Industry Corp, a dezvoltat un sistem de protecţie la sol laser-mobil numit LW-30, care utilizează un fascicul laser de mare putere pentru a distruge obiectivele.
 
CASIC, cel mai mare producător de rachete din China, a scos la vânzare şi racheta balistică supersonică anti-nave CM-401, publicaţia China Daily descriind-o ca fiind capabilă să dea lovituri rapide şi de precizie împotriva navelor de dimensiuni medii sau mari,
 
CASIC susţine că arma utilizează o "traiectorie aproape spaţială", ceea ce înseamnă că zboară până la 100 de kilometri deasupra solului, manevând la viteze hipersonctice către ţintă.
Între timp, China South Industries Group Corporation (CSIGC), un alt important producător de arme , se laudă cu arma cu laser pentru deminare.
 
Sistemul poate distruge dispozitive explozive, cum ar fi minele, prin folosirea laserului de mare putere de la distanţă, evitând accidentele provocate de distrugerea manuală a bombelor, au anunţat producătorii.
 
Potrivit presei chineze, într-un scenariu tipic, radarul LW-30 va scana, detecta şi urmări o ţintă înainte de transmiterea informaţiilor către arma laser.
 
Noile arme cu laser reprezintă o modalitate mai eficientă şi mai puţin costisitoare de a intercepta armele ghidate.CSIC a creat şi o altă armă laser cu montare pe vehicul, care integrează dispozitivele de detectare şi control şi tunul cu laser pe un vehicul cu şase roţi.
 
Presa chineză susţine că sistemul ar putea fi utilizat cu succes unor ţinte precum dronele.
 
Experimente de modificare a atmosferei, împreună cu Rusia
 
China şi Rusia au modificat un strat important din atmosfera de deasupra Europei pentru a testa o tehnologie controversată cu posibile aplicaţii militare, potrivit oamenilor de ştiinţă chinezi implicaţi în proiect scrie South China Morning Post.
 
În iunie, au avut loc nu mai puţin de cinci experimente. Unul dintre acestea, care a avut loc pe 7 iunie, a generat o perturbare atmosferică pe o arie de 126.000 de km pătraţi (echivalentul a jumătate din suprafaţa Marii Britanii). Zona modificată, acoperind mai bine de 500 de km deasupra micului oraş rus Vasilsursk, a cunoscut un vârf de electricitate cu o prezenţă a particulelor subatomice încărcate negativ de 10 ori mai mare decât regiunile din împrejurimi.
 
Într-un alt experiment din 12 iunie, temperatura gazului ionizat a crescut cu mai bine de 100 de grade Celsius din cauza fluxului de particule.
 
Oamenii de ştiinţă ruşi au emis unde radio de înaltă frecvenţă utilizând o instalaţie de încălzire a ionosferei denumită Sura Ionospheric Heating Facility din apropierea oraşului Vasilsursk, aflat la est de Moscova, în timp ce satelitul chinez China Seismo-Electromagnetic Satellite (CSES) a măsurat efectele produse de undele radio de înaltă frecvenţă asupra plasmei din atmosfera Pământului.
 
Prin perturbarea selectivă a particulelor încărcate electric din această regiune a atmosferei superioare a Pământului,se poate, teoretic, să se amplifice sau să se blocheze semnalele radio cu rază lungă de acţiune.
    
Baza Sura a fost înfiinţată de Uniunea Sovietică la începutul anilor 1980 şi se spune că a fost sursa de inspiraţie pentru o altă instalaţie de încălzire a atmosferei denumită High Frequency Active Auroral Research Program (HAARP), care a fost construită în Alaska, SUA, un deceniu mai târziu. HAARP este o instalaţie mult mai puternică decât Sura şi iniţial a fost finanţată parţial de către armata americană, dar în prezent este administrată de University of Alaska Fairbanks.
 
Forţele Aeriene ale SUA nu au renunţat la experimentele privind modificarea atmosferei, printre proiectele de cercetare numărându-se şi cel destinat detonării unor bombe cu plasmă în atmosfera superioară a Pământului pentru a studia cum se modifică ionosfera în acest mod.Scopul declarat al acestor cercetări este îmbunătăţirea recepţiei radio la scară globală.
 
Pentru a nu rămâne în urmă, China construieşte, de asemenea, o instalaţie de încălzire ionosferică avansată în oraşul Sanya, aflat în provincia Hainan din sudul Chinei, despre care South China Morning Post sugerează că ar putea modifica ionosfera deasupra Mării Chinei de Sud.
   
China a devenit prima ţară din lume care a ajuns pe partea nevăzută a Lunii
 
Sonda spaţială chinezească Chang'e-4 a ajuns, joi, pe partea nevăzută a Lunii, iar China a devenit astfel prima ţară din lume care a reuşit o asemenea performanţă, potrivit skynews.com.
 
Sonda lunară Chang'e-4 - numită astfel după zeiţa Lunii în mitologia chinezească - a fost lansată în decembrie, de la baza spaţială Xichang, din sud-vestul Chinei.
Chang'e-4 a ajuns joi pe partea nevăzută a Lunii şi a trimis deja o primă imagine satelitului Queqiao, care asigură comunicarea cu centrul de comandă de pe Terra, a anunţat Agenţia spaţială chineză.
 
Guvernul de la Beijing investeşte miliarde de dolari în programul său spaţial, având în plan lansarea unei staţii spaţiale cu echipaj uman până în 2022, dar şi trimiterea de astronauţi pe Lună.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: