Revoluţia lui Liviu Pop în Educaţie: încă 25 de lei pentru elev

Revoluţia lui Liviu Pop în
Educaţie: încă 25 de lei pentru elev

Revoluţia lui Pop în Educaţie: încă 25 de lei pentru elev. FOTO: Eduard Enea

25 de lei! Atât va aduce în plus pentru fiecare preşcolar şi elev pe an super-bugetul ministrului Educaţiei Liviu Pop în 2018 - ,,cel mai mare din ultimii 27 de ani”, după cum l-a descris oficialul. Specialiştii în Educaţie afirmă că această creştere este ,,un fâs“, părinţii elevilor fiind nevoiţi să scoată bani din propriul buzunar şi anul acesta pentru fondul clasei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, suma anuală alocată pentru elev va creşte de la 330 la 355 de lei. Din aceşti bani se vor achita cheltuielile cu pregătirea profesională a cadrelor didactice, cheltuielile cu testarea periodică a elevilor (examenele naţionale), precum şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii" (zugrăveală, utilităţi, mobilier, instrumente de laborator sau alte obiecte de lucru).

„6% din PIB pentru Educaţie a devenit doar o declaraţie politică“

„Din păcate, 6% din PIB pentru Educaţie a devenit doar o declaraţie politică însă revenind la realitatea din şcoli- este imposibil să finanţezi toate necesităţile elevilor din suma infimă alocată de Ministerul Educaţiei Naţionale. Vom asista în continuare la o subfinanţare în Educaţie iar părinţii vor trebui din nou să scoată bani pentru fondul clasei.“, a explicat preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa Alexandru Manda.

De aceeaşi părere este şi preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) Ioana Băltăreţu. ,,Nu avem nimic împotriva creşterii salariilor profesori. Dimpotrivă, ni se pare necesar ca dascălii să primească venituri pe măsura muncii lor. Totuşi, să nu uităm că principalii beneficiari ai sistemului ar trebui să fie elevii. În aceste condiţii, mi se pare absurd ca părinţii elevilor să fie iarăşi puşi în situaţia umilitoare de a scoate bani din buzunar pentru a achiziţionarea de markere, cretă, topuri de hârtie sau alte materiale necesare la clasă“, a afirmat Băltăreţu.

„Este un fâs“

De altfel, reprezentanţii părinţilor se arată cei mai nemulţumiţi de creşterea modică pentru şcolari şi preşcolari. „ Asta nu se poate numi creştere. Este un fâs. I-am reproşat domnului ministru această chestiune , cel care a tot declarat în ultimii trei că bugetul din educaţie din 2018 va fi cel mai mare din ultimii 27 de ani. Este cel mai mare într-adevăr, însă doar pe hârtie“, a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor (FNAP), Iulian Cristache.

Reprezentantul FNAP a mai spus că este necesară regândirea modului în care se administrează fondurile şcolilor, astfel încât unităţile din zonele mai sărace să poată folosi banii pe care nu îi cheltuie pe salarii. De ce are loc această anomalie? Specialistul spune că mecanismul de distribuţie a banilor din finanţarea de bază în învăţământul preuniversitar funcţionează în felul următor: fondurile sunt distribuite către şcoli, prin primării, pe baza formulei a numărului de şcolari înmulţit cu costul per elev (4.413 de lei). Din totalul banilor, 89% este folosit doar pentru salarii. Numai că şcolile bogate atrag, în general, profesori cu mai multă vechime, cu grade mai înalte şi care beneficiază de diverse sporuri. Prin urmare, costurile pentru plata salariilor acestora sunt mai mari comparativ cu cele pentru dascălii de la sate- unde nu sunt suficienţi sau nu toţi sunt calificaţi. Astfel, se ajunge în situaţia în care şcolile cu pricina nu apucă să utilizeze toţi banii pentru lefuri însă nici nu îi pot folosi pentru pentru alte cheltuieli vitale (precum investiţiile) pentru că sunt redistribuiţi către şcolile de top. „Sunt unităţi şcolare care rămân şi cu 10.000 de lei necheltuiţi din cauza mecanismului defectuos de redistribuţie. Acestora ar trebui să li se permită să folosească banii pentru a investi în şcolile sărace, nu să ajungă tot la unităţile de top. Oare chiar nu găsim bani pentru dascăli în altă parte?“, se întreabă retoric Iulian Cristache.

Alocarea pentru Învăţământ în acest an reprezintă 2,98% din PIB, cu 0,12% mai mult decât în 2017. Acest lucru se întâmplă în contextul în care, în 2016, media europeană a procentului din PIB alocat Educaţiei a fost de 4,9%, conform unui raport publicat recent de Comisia Europeană. ,,Deşi costul standard pentru fiecare elev a crescut, subfinanţarea este evidenţiată de povara financiară neobişnuit de mare asupra gospodăriilor româneşti. Concret, o familie alocă 39 de lei (lunar) la fiecare 100 de lei cheltuiţi din banii publici.”, au explicat reprezentanţii Coaliţiei pentru Educaţie.

 

citeste totul despre: