Ecaterina Andronescu, despre noua Lege a Educaţiei: „Nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect“

Ecaterina Andronescu, despre proiectul unei noi legi a educaţiei 

Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Senat, a vorbit, la Adevărul Live, despre proiectul noii legi a Educaţiei pe care l-a trimis în dezbatere la experţii din sistem. De asemenea, în platou a fost prezent şi liderul de sindicat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ "Spiru Haret".

Ştiri pe aceeaşi temă

Cele mai importante declaraţii

 

De ce nu este actualizat proiectul de lege?

Ecaterina Andronescu: Nu eu vreau să introduc o nouă lege. Ministrul Învăţământului a anunţat la solicitările din sistem. Există solicitări de mai multă vreme de a schimba lucrurile care nu merg în Legea 1. Dacă îmi permiteţi să vă spun, la comisia de învăţământ la senat avem circa 100 de iniţiative legislative de modificare a legii 1. Culmea, o să spuneţi acum, majoritatea acestor iniţiative au drept autor pe cei care au susţinut promovarea legii 1, dar care între timp au constatat că existe o mulţime de disfuncţionalităţi şi nu putem să mergem aşa încontinuu acceptând  disfuncţionalităţile ca fiind ceva care este cât se poate de normal. 

La comisia de învăţământ a Senatului, şi trebuie să menţionăm că Senatul este Cameră decizională pentru legislaţia de învăţământ şi vorbim de principala lege a educaţiei, există acest document care este rezultatul trecerii prin procedurile parlamentare a două legi depuse în Camera deputaţilor în 2010 şi legi care au parcurs toate aceste proceduri parlamentare. Este vorba despre Codul educaţiei pe care, împreună cu sindicatele, cu rectori, cu decani, cu profesori, pe care le-am pus într-o lege pe care în 2009 am numit-o Codul Educaţiei şi pe care am depus-o la Parlament. 

Acelaşi lucru s-a întâmplat cu încă o lege care era formată din trei componente: legea învăţământului preuniversitar, legea învăţământului universitar şi statutul personalului didactic, şi care, cam în acelaşi timp, au fost depuse în parlament de reprezentanţii Partidului Naţional Liberal.

Legea 1 a fost aprobată prin angajarea răspunderii Guvernului, au rămas aceste două legi care au parcurs procedurile parlamentare şi care la Senat s-au cumulat într-o lege pe care o aveţi acum şi cu care ne-am dus în plen. Ea a fost atunci o lege care încerca să rezolve momentul respectiv şi care să fie o compilare între cele două legi despre care tocmai am vorbit. 

Din 2011 şi până acum au trecut încă patru ani. Nicio ţară nu stă pe loc şi nu stă în expectativă cu o lege din sistemul de învăţământ şi încearcă permanent să găsească soluţiile de a-i permite evoluţia spre performanţă.

Dreptul de iniţiativă legislativă îl are Guvernul şi oricare dintre parlamentari.

Sunt sigură că în acest moment, acest draft, cum i-am spus eu, trebuie ameliorat substanţială în conţinut şi lucrurile acestea trebuie să rezulte din dezbaterea publică. 

Cum vedeţi dumneavoastră această ameliorare, spre exemplu, în ceea ce priveşte admiterea la liceu sau evaluarea naţională?

Am un punct de vedere, dar eu nu am avut niciodată fixaţie pe punctele mele de vedere, pentru că eu cel mult am un vot acolo, chiar dacă este votul preşedintelui de Comisie. Din 2001, gimnaziul se finalizează cu evaluarea naţională, evaluare care are două probe scrise la limba română scrisă şi la matematică, sigur, nu pun în calcul limba maternă pentru cei care au ca limbă maternă o altă limbă decât limba română, şi care apoi intră în computer, considerându-se şi o anumită pondere a mediei a celor patru ani de gimnaziu. Cu aceste rezultate profesionale, pe baza opţiunilor proprii ale elevilor, computerul, fără să aibă niciun fel de partipriul, îi repartizează în licee.

Aceasta se întâmplă de 14 ani şi cred că a avut în primul rând meritul de a nu fi produs niciun fel de derapaj.

Repartiţia computerizată este unul din proiectele de succes. 

Evaluarea naţională se desfăşoară în bune condiţii, s-a desfăşurat bine în sensul de conţinut ţi în sensul de abordare serioasă în încercarea de a evalua exact nivelul de pregătire al elevului la sfârşitul gimnaziului.

Să se păstreze aceeaşi pondere pentru admiterea la liceu?

Fiecare poate să aibă una numit caz şi în cazul acela să aibă dreptate. Sigur, dacă am merge numai pe evaluarea naţională ne-am trezi în situaţia în care elevul nu dă atenţie decât disciplinelor la care susţine examen şi lucrul acesta nu ar fi corect pentru cultura lui generală.

Această repartiţie a adus un beneficiu liceelor foarte bune care au selecţionat prin acest sistem cei mai buni elevi.

Ar trebui păstrată şi evaluarea naţională şi admiterea la liceu?

Nu, ambele examene ar fi absolut nedidactic, nepedagogic să le punem în sarcina absolvenţilor de liceu. Eu personal cred că deocamdată nu putem renunţa la repartizarea computerizată care a ocrotit sistemul de orice fel de derapaj şi lucrul acesta este foarte important. Eu îmi aduc aminte că am început că prima mea confruntarea cu învăţământul preuniversitar am avut-o chiar în anul în care la poarta Ministerului veneau sute de grevişti nemulţumiţi de rezultatul admiterii la liceu.

Prin derapaje vă referiţi la corupţie?

Nu corupţie, nu al putea spune corupţie.

Atunci la ce derapaje vă referiţi?

Dacă avem o soluţie care a funcţionat, care nu ne-a pus în situaţi să nedreptăţim elevii pentru că până la urmă acest lucru este cel mai important. Eu cred că solicitarea pe care o au profesorii şi directorii de licee este într-un fel justificată pentru că doresc să aibă mai multă autonomie, iar oua lege va trebui să le acorde mai multă autonomie, şi profesională şi funcţională, dar poate găsim o formulă care să fie în sprijinul liceelor, în sensul să-i motiveze pe elevi să-şi menţină performanţa pe parcursul anilor de liceu. 


La evaluarea naţională şi la BAC aţi introdus o serie de schimbări pe care le-aţi anunţat în timpul anului şcolar. De ce le-aşi mutat din vară în timpul anului şcolar?

Eu aş vrea în primul rând să nu îmi puneţi mie în sarcină aceste prevederi ale acestui draft. A rezultat din dezbaterea din comisia de învăţământ. Din punct de vedere personal, are un avantaj fantastic dacă măcar probele de evaluare ar fi susţinute în timpul anului. Are însă un dezavantaj foarte mare în relaţia în care ele ar putea fi planificate suprapunându-se cu activitatea didactică. 

Dacă vom găsi o soluţie convenabilă, atunci merită să luăm în consideraţie o asemenea formulă. Dacă nu, nu cred că bulversarea şcolii trebuie să fie o cale. 

Marius Nistor: Această variantă poate să fie o idee bună, dar trebuie să luăm în calcul şi părerea celor care lucrează în învăţământ şi care se lovesc direct de aceste lucruri. Este foarte important de discutat că acum nu discutăm despre o nouă lege a educaţiei, iar despre ce se discutăm acum este o variantă a Legii nr. 1 care a suferit câteva cosmetizări.

Avem două variante. Fie să plecăm de la zero cu un proiect total nou, ori să plecăm de la ce avem în momentul de faţă, aducând toate modificările necesare. Pe de altă parte, mai trebuie discutat dacă ne dorim o lingură lege a educaţiei, care să facă referire la învăţământul preuniversitar, la învăţământul universitar şi la statutul personalului din învăţământ, să avem două legi, o lege a învăţământului preuniversitar şi a învăţământului universitar şi o lege a statutului personalului din învăţământ, sau să avem trei legi,  una a învăţământului preuniversitar, una a învăţământului universitar şi una a statutului personalului din învăţământ.

Cine ar trebui să se ocupe de o nouă lege dacă ar fi să o luăm de la zero?

Marius Nistor: Din punctul meu de vedere, iniţiativa trebuie să aparţină Guvernului. Noi nu avem o lege, ci un draft venit de la Comisia de Învăţământ. 

Andronescu: Guvernul are dreptul la iniţiativă, dar Guvernul lucrează prin Ministerele de resort. 

Marius Nistor: Noi am cerut încă din 2011 promovarea unei noi legi a educaţiei, ţinând cont că actuala lege a fost impusă, fără consultarea partenerilor. De asemena, am cerut discuţii pe un nou proiect de lege şi lucrurile s-au concretizat prin acordul semnat anul trecut pentru un nou proiect al legii educaţiei care ar fi urmat să aibă un nou capitol la statutul personalului din învăţământ. 

Timpul a tot trecut, dar nu exista baza de lucru. Din păcate, acum ne-am trezit cu această variantă şi nu vreau să fiu răutăcios pentru că, după ce am studiat proiectul cu colegii mei, am descoperit că sunt nişte expresii care nu au ce căuta într-un proiect. Nu poţi spune că „legea are o viziune”. Îmi pare rău, dar legea nu are nicio viziune, poate eu ca persoană pot să am, nu legea. Vin şi spun „legea are o misiune..”. Nu, îmi pare rău, legea nu are nicio misiune. Misiune este a mea sau a şcolii. Legea trebuie să fie instrumentul care trebuie să mă ajute să îmi îndeplinesc misiunea.

Andronescu: Vreau să fac câteva precizări. Nu ştiu câte legi vor fi la final, însă vreau să avem o lege care să se numească „Legea statutului personalului didactic” prin care să se precizeze clar rolului cadrului didactic. 

Marius Nistor: Cred că este absolut jenant să te referi la cadrele didactice ca la nişte „furnizori de servicii”. Eu cred că putem pleca de la legea 128 pe care să lucrăm şi să o putem actualiza.

Andronescu: Legislaţia trebuie să dea o viziune şcolii. Eu nu aş fi vrut să dăm drumul acestui proiect. Mi-a fost teamă de trimiterea discuţiei într-o zonă concentrată pe lege. 

Nu trebuie făcută o reformă a materiilor de curricule?

Marius Nistor: Un părinte, când îşi înscrie copilul la o anumită şcoală, nu este interesat de programă, ci în primul rând este interesat de cadrul didactic care se ocupă de copilul lui. 

Sunt prea multe materii la şcoală?

Andronescu: Depinde de etapa despre care vorbim. 

Învăţământul liceal gratuit. Nu ar trebui să facem şi clasa a XII-a obligatorie?

Andronescu: Este o opţiune. Şi în ţările europene au trecut deja la învăţământ obligatoriu. Că am vorbit foarte mult zilele acestea despre alocaţie. Nu numai alocaţia susţine un copil la şcoală, îl susţii prin şcolarizarea gratuită în toate clasele. Eu susţin învăţământ gratuit până în clasa a XII-a. 

Salarizarea profesorilor

Nistor: Avem nevoie de o lege a salarizării. Trebuie definită performanţa. Spre exemplu, dacă iei un copil de media 4 şi îl duci până la media 5, la 6, este o performanţă şcolară.

Ar trebui profesorii plătiţi după rezultatele de la evaluarea naţională?

Nistor: Poarte să fie unul dintre criterii, dar nu poate fi doar cel care să fie decisiv. 

Andronescu: Adesea spunem şcoli performante, şcoli bun sau şcoli mai puţin bune. Dar haideţi să discutăm despre ce face această diferenţiere. Trebuie avut în discuţie trei criterii: trebuie să aibă părinţi responsabil de soarta copilului, cu asemenea părinţii, copii sunt motivaşi să înveţe sau profesorii vor fi motivaşi să facă un învăţământ de calitate. Aceste trei criterii sunt esenţiale şi ar trebui să găsim în lege o metodă de a-i responsabiliza pe părinţi. Şcoala nu trebuie să se înlocuiască integral responsabilitatea părintelui. 

Poate că o formă de a-i şcolarizare pe părinţi este amuzant, dar şi părinţii pot veni la şcoală pentru a învăţa ce trebuie să facă pentru a-şi susţine elevii în şcoală.

În 2009 am elaborat un proiect care se numea „Criterii de salarizare în funcţie de performanţă”. Ce poţi să-i ceri unui copil care vin dintr-o familie defavorizare?! Să vină la şcoală.

Vreţi să spuneţi că o nouă lege a educaţiei trebuie luată de la zero?

Andronescu: Nu de la zero. Sunt multe lucru pe care trebuie să le luăm din această lege, cum ar fi clasa zero. Aceasta a fost introdusă, este implementată deja în învăţământ şi să o întorci din nou la grădiniţă ar fi o chestiune de bulversare. 

Şefa Comisiei de Învăţământ din Senat, Ecaterina Andronescu, recunoaşte că „noua“ Lege a Educaţiei, pusă în dezbatere publică, este o ciornă din 2011, care nu a mai fost actualizată cu cele mai recente modificări operate în legea care e acum în vigoare.

Controversele privind proiectul noii Legi a Educaţiei continuă. Concursul de admitere la liceu combinat cu Evaluarea Naţională nu este o formă acceptabilă de intrare la liceu, admite Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei Pentru Învăţământ din Senat.

Ea a explicat pentru „Adevărul“ că proiectul de lege a educaţiei pe care l-a lansat în dezbatere în rândul experţilor din sistem este o variantă a Legii Educaţiei aflată în vigoare, proiect realizat în 2011, în urma dezbaterilor din comisia de specialitate pe care o conduce. Andronescu recunoaşte că draftul de lege nu a fost adus la zi şi că nu cuprinde toate modificările suferite de actuala Lege a Educaţiei. Scos de la naftalină, proiectul de lege nu coincide cu realităţile actuale din sistemul de învăţământ. Cu toate acestea, Andronescu arată că el va fi adus la zi şi că va ajunge în Parlament cel mai probabil în sesiunea parlamentară din septembrie – decembrie 2015.

„Acest draft este rezultatul dezbaterilor din 2011, când încercam să corectăm aspecte din Legea Educaţiei (Legea 1/2011) şi ca urmare nu se regăsesc ordonanţele de urgenţă în acest proiect. Este obligatoriu ca această nouă lege să permită sistemului să evolueze fiindcă legea actuală a pus în mâinile Ministerului Educaţiei pârghiile prin care să controleze sistemul. Trebuie gândită o autonomie atât pentru şcoală, cât şi pentru profesori“, a spus Andronescu.

Examen de admitere la liceele bune

Una dintre cele mai importante modificări din proiectul de lege este introducerea concursului de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Naţională, deşi ministrul a exclus iniţial posibilitatea introducerii ambelor examene.

„S-au avansat mai multe variante, să rămână Evaluarea Naţională sau să se organizeze un examen punctual de admitere la liceu, care să nu ia în considerare mediile din gimnaziu. În orice caz, este exclus să introducem ambele examene”, declara Cîmpeanu acum două săptămâni.

Potrivit proiectului de lege, „admiterea la liceu/şcoală profesională se realizează prin concurs, în baza fişei de opţiuni individuale depusă de candidaţi  la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor”.

Mai exact, dacă la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni (Mate-Info, Ştiinţe sociale), este mai mare decât numărul locurilor disponibile, se organizează examen de admitere.

Nota de la examenul de admitere – 50% din media de admitere

Media de admitere se calculează astfel: portofoliul educaţional – 20% (compus din mediile anilor de gimnaziu şi alte diplome şi activităţi extraşcolare), media probelor scrise de la Evaluarea Naţională – 30% şi nota obţinută la examenul de admitere – 50%.

Dacă numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor disponibile, media de admitere se calculează în modul următor: portofoliul educaţional – 40% şi media probelor scrise de la Evaluarea Naţională – 60%.
În schimb, admiterea la şcolile profesionale se face doar prin concurs în baza portofoliului educaţional.

Potrivit documentului, în prima etapă se va realiza admiterea cu probă de examen şi în a doua etapă, admiterea prin repartiţie computerizată la liceele la care au rămas locuri libere.

„Directorii de licee şi colegii îşi doresc în general examen de admitere pentru a controla mai bine calitatea candidaţilor. Totuşi, scăderea calităţii absolvenţilor de gimnaziu este cauzată de deteriorarea întregului sistem de învăţământ şi nu poate fi reparată printr-un examen de admitere mai dur. Ar trebui să umblăm la cauze, rezultatele proaste sunt doar eefctul”, este de părere Tincuţa Apăteanu, expert în educaţie.

Descentralizarea şcolilor

O altă modificare pe care o aduce noul proiect este descentralizarea unităţilor de învăţământ. Mai exact, concursurile de ocupare a posturilor vacante de către cadrele didactice nu vor mai fi organizate de inspectoratele şcolare, ci de unităţile de învăţământ, după o metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei.

„Este o prevedere bună. Cadrele didactice trebuie să aibă contract de muncă cu şcoala, creşte responsabilitatea faţă de instituţia de învăţământ şi înseamnă descentralizare reală. În plus, pârghiile directorului pentru asigurarea calităţii sunt mai puternice”, consideră Tincuţa Apăteanu.

În plus, directorii unităţilor de învăţământ vor fi angajaţi în urma unui concurs organizat de consiliul de administraţie al şcolii.

Ca şi până acum, consiliului de administraţie va fi format din reprezentanţi ai cadrelor didactice, inclusiv directorul, ai primarului, consiliului local şi ai părinţilor. Reprezentanţii sindicatelor şi ai elevilor au rol de invitaţi permanenţi, faţă de legea actuală în care poartă statutul de observatori.

După constituire, membrii vor alege un preşedinte, dintre cadrele didactice. În legea actuală, directorul este automat şi preşedintele consiliului. Ales pe perioadă de cel mult un an, preşedintele conduce şedinţele şi semnează hotărârile adoptate.

De asemenea, printre atribuţiile consiliul de administraţie se  numără şi organizarea concursului de ocupare a funcţiilor de director. Membrii care se află în conflict de interese nu participă la vot.

Ora de Religie: Senatorii au uitat să adauge modificările aduse chiar de ei articolului neconstituţional

Modificările aduse de Senat la procedura de înscriere la ora de Religie, în urma deciziei Curţii Constituţionale, n-au fost incluse în proiectul de lege.

Senatorii au adoptat în 18 mai un proiect care aduce în concordanţă articolul 18 din Legea educaţiei cu decizia Curţii Constituţionale şi care spune că "înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni sau retragerea se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelului legal instituit pentru elevul minor. Situaţia şcolară se încheie, după caz, cu sau fără disciplina Religie”.

Totuşi, modificarea nu se regăseşte în noul proiect ce copiază întocmai articolul declarat neconstituţional în luna noiembrie a anului trecut. Mai exact, articolul 18 arată că „la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie”.

Din proiect lipseşte o singură frază a articolului 18 din Legea 1/2011: „Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii”. 

Studenţii au obţinut 25% în alegerea rectorilor

O altă noutate este clarificarea problemei reprezentativităţii studenţilor în conducerea universităţilor. Chiar dacă şi legea actuală le garantează o pondere de 25% în Senatul şi Consiliul universităţii, pentru alegerea rectorilor pot vota toate cadrele didactice şi doar reprezentanţi studenţilor din Senat.

„Carta va asigura în Senatul universitar şi în procesul de desemnare a rectorului, preşedintelui, prorectorilor şi cancelarului reprezentarea cadrelor didactice şi de cercetare cu o pondere de 75% şi reprezentarea studenţilor cu o pondere de 25%”, se arată în document.
De asemenea, proiectul stabileşte că taxele de şcolarizare percepute de universităţile de stat studenţilor în regim cu taxă nu pot fi mai mici decât 80% din finanţarea de bază per student primită de respectivele instituţii de la bugetul de stat.

6% din PIB pentru Educaţie şi 3% pentru cercetare

Pe lângă asigurarea unei finanţări de 6% din PIB pentru Educaţie, noul proiect creşte finanţarea pentru cercetare de la 1% la 3%. Mai exact, se menţine cota de 1% de la bugetul de stat, iar diferenţa de 2% se asigură din resurse private.

În proiect au mai fost introduse o bună parte din modificările aduse în ultimii ani Legii nr.1/2011, precum introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a şi includerea clasei pregătitoare în învăţământul obligatoriu care numără acum 11 ani.

Amenzi pentru părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală

Chiar dacă şi actuala lege obligă părinţii să „ia măsuri pentru şcolarizarea elevului pe perioada învăţământului obligatoriu”, noul proiect introduce şi amenzi cuprinse între 100 şi 1000 de lei sau muncă echivalentă în folosul comunităţii. Contravenţia se va aplica de către primărie, vor fi folosiţi în folosul şcolii respective, iar amenzile se aplică şi pentru distrugerilor materiale din patrimoniul şcolii.

ONG-urile pot organiza învăţământ postliceal

Dacă până acum şcolile postliceale funcţionau de sine stătător, în cadrul unor licee sau în colegii ce aparţineau unioversităţilor, noul proiect arată că pot fi afiliate liceelor de stat sau particulare sau ONG-urilor. De asemenea, în proiect, durata de studiu scade de la 1-3 ani la 1-2 ani.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările