Ţările din care se întorc anual aproape 5.000 de copii în şcolile româneşti

Peste 25.000 de elevi români şcoliţi în Europa s-au întors în ţară din 2008, după ce criza financiară i-a lăsat fără joburi pe părinţi lor

Criza din Europa trimite înapoi acasă aproape 5.000 de elevi români anual, din clasa zero până la liceu, copii care trebuie reintegraţi în sistemul educaţional autohton. Cei mai mulţi revin din Italia, Spania şi Grecia, iar cei mai puţini din statele nordice.

Ministerul Educaţiei a primit în intervalul iulie-octombrie 2013 peste 4.800 de solicitări de echivalare a studiilor pentru elevii cetăţeni români (de la clasa pregătitoare până la clasa a XII/XIII-a) care au revenit în ţară ca să-şi continue studiile în anul şcolar în curs, 2013-2014.

Cei mai mulţi au studii primare, în jur de 2.300, urmaţi de cei cu studii gimnaziale, 1.850 şi cei la liceu, peste 700, se arată într-un răspuns oficial al Ministerului Educaţiei la o interpelare formulată de deputatul Aurelian Mihai, ales în circumscripţia electorală nr. 43 diaspora, colegiul uninominal nr. 1 Europa de Vest, independent din mai 2013.

Statistica oficială scoate la iveală şi statele unde aceştia au trăit alături de familia lor şi de unde au ales să revină în ţară, ca urmare a crizei financiare.

Mai mult de jumătate de întorc din Italia

Astfel, peste 1.500, ceea ce depăşeşte 50% din numărul total, provin din Italia, urmaţi de cei întorşi din Spania, peste 900, Grecia (111), Portugalia (73), Germania (71), Cipru (68), Marea Britanie (58) şi Franţa (51).

Cei mai puţini vin din Polonia şi Cehia (câte unul), urmate de statele nordice, precum Finlanda, Danemarca, Suedia şi Norvegia.

Peste 1.200 au luat Bac-ul în străinătate

În total, susţin reprezentanţii ministerului, dintre cei peste 4.800 de elevi care au cerut echivalarea, în jur de 3.000 au studiat în state ale Uniunii Europene (UE), iar peste 1.600 în state terţe UE.

De asemenea, alţi 1.264 de români care au obţinut o diplomă de Bacalaureat peste hotare au cerut ministerului recunoaşterea ei, în perioada ianuarie-octombrie 2013, pentru a-şi putea continua studiile universitare aici sau pentru a se angaja.

Peste jumătate dintre ei au absolvit liceul în state UE, majoritatea în Italia, Spania, Ungaria, Franţa, Grecia, Marea Britanie şi Cipru, mai arată cifrele oficiale.

21.000 de copii întorşi între 2008-2012

Peste 21.000 de copii ai emigranţilor români din Italia şi Spania s-au întors în ultimii patru ani să înveţe în România, arată un studiu realizat de Asociaţia Alternative Sociale, anul trecut. 

Datele oficiale citate de raportul asociaţiei relevă că, în perioada ianuarie 2008 - mai 2012, 21.325 de copii s-au întors în România din Italia şi Spania, unde părinţii lor au emigrat în urmă cu mai mulţi ani, şi au cerut echivalarea studiilor.

Cei mai mulţi dintre copii au fost în judeţele Bacău (1.118 elevi), Neamţ (973), Iaşi (943) şi Galaţi (913). Iar cel mai mare număr de solicitări primite de la părinţii întorşi în ţară a fost atins în 2009 - peste 7.000, mai arată raportul.

Probleme grave de readaptare

Însă, susţin reprezentanţii Alternative Sociale, peste 6.000, adică aproape o treime, s-au plâns că au avut probleme de adaptare, din cauză că sistemul de educaţie românesc este foarte diferit de cel din statele occidentale.

Principalele probleme semnalate au fost dificultăţi emoţionale, comportamentale, de atenţie sau relaţionale. 

Mai mult, copiii remigranţilor repetă cel puţin o clasă absolvită în străinătăte, fără să înţeleagă de ce se întâmplă acest lucru, fără încredere în forţele proprii, anxioşi şi cu un nivel scăzut de aspiraţie, care prezintă stări afective negative (ruşine, tristeţe, teamă, sentiment de abandon, furie) şi care işi doresc să se reîntoarcă în străinătate.

Sfaturi pentru părinţi

Urmare a acestui studiu, dar şi a dimenisunii fenomenului remigraţiei copiilor români, specialiştii Alternative Sociale recomandă părinţilor aflaţi în această situaţie să pregătească copilul cu privire la remigraţie, să discute cu el la revenirea  în România şi să îi explice acestuia motivele care au condus la decizia de reîntoarcere, fără a-i induce sentimente de vinovăţie legate de eventualul eşec al remigraţiei.

În cazul copilului care a petrecut mai mult de trei ani în străinătate, părinţii ar trebui să aloce mai mult timp dialogului cu acesta, deoarece este posibil ca el să fi dezvoltat legături de ataşament mai profunde faţă de anumite persoane (prieteni, profesori, colegi) şi obişnuinţe legate de viaţa cotidiană, hobby-urile sau condiţiile de locuit din ţara de remigraţie. 

Sfaturi pentru reintegrarea copiilor români reveniţi în ţară împreună cu părinţii

Asociaţia Alternative Sociale a pus la punct o serie de recomandări pentru părinţii aflaţi, împreună cu copiii lor, la muncă în străinătate, care decid să revină cu familia în România. Recomandările au scopul de a diminua posibilele efectele negative ale remigraţiei asupra copilului.

ANALIZĂ Ţările unde pot învăţa cel mai bine copiii imigranţilor

O analiză publicată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arată că Australia, Canada, Israel şi SUA, state unde în jur de un sfert dintre studenţi provin din familii de imigranţi, oferă cele mai bune şanse de integrare în sistemul de educaţie pentru cei veniţi de peste hotare.