Vremea în care bogații își ascundeau banii în Elveția pentru a nu plăti taxele e aproape de apus

Guvernul elvețian vrea să oblige și avocații care ajută la finalizarea tranzacțiilor suspecte să facă raportări la fel ca băncile.

În Elveția sunt cel puțin 33.000 de firme care „spală bani”

Așa cum s-a întâmplat cu secretul bancar în urmă cu peste un deceniu, industria elvețiană a companiilor fictive se confruntă acum cu o amenințare fundamentală, scrie Bloomberg. În lupta sa împotriva spălării banilor, guvernul vrea să adopte un proiect de lege care ar obliga firmele să-și declare adevărații proprietari, iar avocații să vorbească despre tranzacțiile suspecte.

Schimbările ar răspunde într-un fel criticilor internaționali ai Elveției, inclusiv guvernul SUA și OCDE, care spun de ani de zile că țara nu este în pas cu efortul global de control al evaziunii fiscale și de stopare a fluxurilor de bani murdari. 

„Băncile se confruntă cu o obligație de diligență, așa că de ce nu o fac și avocații?” spune Katia Villard, profesor de drept la Universitatea din Geneva. „Unii avocați, nu toți, au abuzat de acest privilegiu, așa că legea îi vizează.”

La ultima numărare, au existat aproape 33.000 de firme fantomă cu sediul în Elveția, potrivit unui sondaj din 2021 al ONG-ului Public Eye. Geneva este locația lider, cu o firmă înregistrată cu sediul la o cutie poștală la fiecare 37 de cetățeni din canton.

Avocații care nu respectă legea, amendați cu 500.000 CHF

Guvernul vizează avocații care ajută la înființarea de companii și la achiziționarea de proprietăți imobiliare pentru clienți ca fiind expuși unui risc deosebit de mare de a fi prinși în activități ilegale. Noua lege, dacă va fi aprobată, ar cere avocaților să raporteze orice tranzacție financiară suspectă pe care o întâlnesc biroului elvețian de spălare a banilor. Cei care nu respectă noua lege, în general, riscă amenzi de până la 500.000 de franci elvețieni (570.730 USD).

Dar fiind scutite de aceleași măsuri împotriva spălării banilor cu care sectorul financiar s-a confruntat de ani de zile, industria juridică se pregătește pentru o ripostă. Avocații susțin că proiectul de lege este exagerat și vag. Există o posibilă lacună în faptul că punctul exact în care un avocat este acoperit de privilegiul avocat-client nu este definit suficient de clar, spun ei.

„Atac inacceptabil asupra secretului profesional”

Și mai degrabă decât să vizeze doar marginea avocaților dubioși, aceasta ar cuprinde și afacerile obișnuite de drept al proprietății și fuziuni și achiziții, susține Miguel Oural, partener la Lenz & Staehelin și președinte al Baroului de la Geneva.

„Pe lângă acest atac inacceptabil asupra secretului profesional, legislația avută în vedere are un domeniu de aplicare atât de larg, încât avocații corporativi, comerciali sau imobiliari, care reprezintă o parte foarte substanțială din activitatea firmelor de avocatură, se vor confrunta cu munca de conformitate foarte complicată și consumatoare de timp”, spune Oural.

Asociația Avocaților Elvețieni a refuzat să comenteze, spunând că va publica un document de poziție.

Guvernul a subestimat, de asemenea, dificultatea implementării și aplicării legii, potrivit lui Shahram Dini, avocat și președinte al Consiliului de Supraveghere al Avocaților de la Geneva. Este principalul organism de supraveghere juridică din oraș, dar are un personal de mai puțin de 10 pentru a supraveghea cei 2.700 de avocați din Geneva.

„Cantonul trebuie să ne dea resursele: fie controalele le facem noi, iar cantonul ne dă banii, fie cantonul refuză și vine un inspector federal și face asta”, spune el. „Este alegerea între rău sau mai rău.”

„Lipsește claritatea”

Eforturile Elveției sunt o încercare de a se alinia la forța globală de a închide lacunele fiscale și de a reduce spălarea banilor. Și a avut un oarecare succes – evaziunea fiscală offshore a scăzut cu un factor de trei în ultimul deceniu, potrivit Observatorului Fiscal al UE. O propunere de normă a Uniunii Europene pentru a restrânge companiile ființe are ca scop să se asigure că firmele au un scop economic real, deși această inițiativă este încă departe de a deveni lege în țările din bloc.

Nici măcar principala comisie de supraveghere a Parlamentului elvețian nu este mulțumită de propunerea de lege. Ea a emis luna trecută o declarație în care se spunea că „sfera obligației de declarare este lipsită de claritate și ridică semne de întrebare cu privire la relația acesteia cu prevederile codului penal privind secretul profesional”.