VIDEO Roubini: Mai aveţi nevoie de măsuri de austeritate

Economistul-vedetă Nouriel Roubini a transmis ieri, la Bucureşti, că România are o revenire lentă a economiei şi că trebuie continuate reformele structurale. Unul dintre puţinii specialişti care au prevăzut recesiunea crede că statele care şi-au redus deficitele, ca Ungaria şi România, încep să culeagă roadele.

Potrivit economistului american Nouriel Roubini, România experimentează o revenire lentă a economiei, mai apropiată de cea a statelor dezvoltate, chiar dacă după o recesiune este de aşteptat o creştere mai accelerată. „Vizionarul" actualei crize, poreclit şi „Dr. Doom", a făcut o radiografie incomodă a stării economiei din zona euro, dar şi din SUA. În privinţa României, Roubini a dat semnale în linie cu cele ale majorităţii analiştilor, inclusiv ale finanţatorilor externi, şi nu a oferit reţete „miraculoase" de ieşire din criză.

„Trebuie să continuaţi cu reformele structurale, aveţi nevoie de măsuri de austeritate", a semnalat economistul american, prezent la o conferinţă organizată de Forum Invest. În esenţă, acesta a arătat că ţara este pe drumul cel bun şi că reducerea deficitului bugetar a fost o măsură înţeleaptă. Printre rânduri, Roubini a punctat şi întărirea dialogului Guvern-parteneri sociali.

Zona euro, mai târziu

Nici în privinţa aderării României la zona euro Roubini nu a ieşit din opinia generală a economiştilor autohtoni. „În mod realist, nu cred că ţara va fi capabilă să intre în zona euro în 2015, pentru că în primul rând s-ar putea să nu fiţi pregătiţi. Nu este nimic rău în a mai aştepta un an sau doi", a arătat economistul. El a subliniat că un alt motiv de întârziere ar fi situaţia din Grecia, din cauza căreia „există o rezistenţă a actualilor membri, care sunt îngrijoraţi dacă un stat este pregătit sau nu să adere".

Statul elen a fost, de altfel, în centrul discursului de la Bucureşti, iar previziunile lui Roubini nu au fost de natură a calma pieţele financiare, de care Grecia are atâta nevoie pentru a-şi rescadenţa imensa datorie publică. Chiar dacă va implementa, în totalitate, programul cerut de FMI şi Comisia Europeană, peste doi ani, „în cel mai bun caz", datoria publică va ajunge la 160% din PIB. Deşi previziunea lui Roubini o plasează mai degrabă în jurul valorii de 190% din PIB.

Riscul de contagiune

Roubini a arătat că temerile legate de contagiune şi colaps financiar în cazul restructurării datoriei Greciei trebuie eliminate şi a criticat abordările membrilor Băncii Centrale Europene. „Pieţele aşteaptă o restructurare ordonată a datoriilor Greciei. Acest lucru nu înseamnă default, ca în cazul Rusiei, Ecuadorului sau Argentinei, ci emiterea de obligaţiuni pe o perioadă mai mare de timp la o dobândă mai mică", a spus Roubini. „Dacă vă faceţi treaba intern, veţi ieşi din probleme, dar dacă nu vă faceţi temele, atunci nu va conta ce se întâmplă cu datoria Greciei".