VIDEO Erhard Busek:,,Dunărea poate fi ceea ce e Rinul pentru Occident"

Politicianul austriac este convins că „Strategia Dunării“, proiect lansat de Uniunea Europeană, va avea un impact major în dezvoltarea regiunii, fondurile accesibile fiind de zeci de miliarde de euro. Erhard Busek este responsabil din partea Comisiei Europene de realizare a proiectelor de transport din regiunea Dunării.

Forumul Naţional pentru Strategia Dunării a fost lansat recent la Bucureşti. Care va fi impactul acestei instituţii şi care sunt scopurile pe care le urmăreşte?

Erhard Busek: În primul rând, trebuie spus că România împreună cu Austria au împins acest proces mai departe. Fără acest lucru nu s‑ar fi putut realiza acest proiect sprijinit de Comisia Europeană pe care acum încercăm să-l punem în practică. Sunt fericit că am fost la Bucureşti pentru lansarea Forumului Naţional pentru Strategia Dunării, iar misiunea mea nu este doar de a spune vorbe frumoase, ci de a spune ceea ce trebuie făcut în realitate. Suntem sub presiunea timpului, pentru că procesul Strategiei Dunării a început cu mai mult timp în urmă şi până acum nu am avut prea multe rezultate. Sper ca toate ţările implicate să coopereze şi să avem rezultate concrete. Cred că nu are rost să elaborăm planuri măreţe fără să se întâmple nimic pe teren. Solicitarea mea este să colaborăm transfrontalier şi să ajungem repede la rezultate. Ca să fiu sincer, avem garanţia unor fonduri până în 2013, dar după aceea nimeni nu ştie cât vom obţine. De aceea trebuie să demonstrăm că putem culege fructele pe care le avem la îndemână şi că putem duce mai departe ceea ce am început.

Ce trebuie să facă Forumul Naţional pentru Strategia Dunării?

Să creeze o politică reală de vecinătate şi de cooperare de-a lungul Dunării. Ca să fac o comparaţie, fluviul Rin joacă un rol foarte important în relaţiile dintre Franţa şi Germania. Timp de 300 de ani a fost o frontieră şi parte a conflictelor de o parte şi de alta. După 1945, pe malurile fluviului s-a înfiinţat Uniunea Europeană. Ceea ce am avut de făcut şi am arătat că putem să o facem după 1989, a fost să formăm şi Europa Centrală ca o comunitate de-a lungul Dunării.

Care sunt resursele financiare pentru Strategia Dunării?

Resursele sunt importante dacă ne uităm la bugetul Direcţiei pentru Politică Regională. Pe de altă parte, va depinde foarte mult de proiecte. Trebuie să putem elabora proiecte, să fim mult mai precişi în ceea ce priveşte banii pentru state ca România, Bulgaria. Sunt disponibile sume importante de bani, dacă programele sunt bine făcute. Sunt bani în cadrul programului IPA pentru ţările candidate sau cu potenţial de aderare, cum sunt Croaţia şi Serbia. Mai pot fi accesate şi fonduri adiţionale. Dar sunt şi complicaţii politice. Putem să ne aşteptăm ca o serie de state să spună că putem folosi banii în zona Mediteranei pentru că aici, în sudul Europei, sunt probleme.

Alte state ar putea cere ca fondurile să fie redirecţionate pentru susţinerea zonei euro, din cauza situaţiei economice dificile.

Nu e suficient să ceri, trebuie să şi arăţi ceea ce poţi să faci cu aceste fonduri.

România are o rată foarte mică de absorbţie a fondurilor europene. Credeţi că Strategia Dunării va îmbunătăţi acest aspect?

Sperăm. Am avut multe discuţii cu persoane responsabile. Sunt multe lucruri care sunt necesare, nu numai faimoasele poduri de peste Dunăre. De pildă, tratarea apelor uzate, probleme de infrastructură, chestiuni legate de educaţie. Dar, la nivel naţional, trebuie ca aceste planuri să devină fezabile.

Când putem vedea primele rezultate pe teren?

Nu mă întrebaţi pe mine, întrebaţi Guvernele ţărilor aflate de-a lungul Dunării.

Dacă este vorba să ne bazăm pe guverne, avem experienţe negative.

Eu am două obligaţii. Una este cooperarea dintre universităţile din regiune şi a doua priveşte transporturile. Comisarii europeni mi‑au cerut să fiu un mediator în ceea ce priveşte mijloacele de transport pe apă, pe şosea şi pe calea ferată. Investiţiile sunt foarte  importante pentru zonă, cu cât economia merge mai bine, cu atât regiunea este mai stabilă.

Care sunt perspectivele ca Dunărea să devină un nou Rin?

Dunărea este un fluviu european, cred că trece prin mai multe ţări decât Rinul. Pe de altă parte, ceea ce noi trebuie să învăţăm de-a lungul fluviului Dunărea este cooperarea transfrontalieră. Trebuie să creăm mai multă cooperare pentru că în zonă, chiar şi acolo unde fluviul nu a constituit o barieră, au existat probleme, rivalităţi şi aşa mai departe. Trecutul poate fi depăşit numai prin proiecte comune. Din punct de vedere cultural, lucrurile nu sunt aşa de diferite. Este o zonă unde culturile se întrepătrund.

Care sunt perspectivele ţărilor din regiune care nu sunt membre UE, să se alăture Uniunii Europene?

Perspective există, dar cu două condiţii. Prima este ca ţările europene să fie mult mai pregătite în favoarea extinderii. Acum, problema nu mai interesează pe nimeni din cauza crizei financiare, a relaţiilor cu Rusia, a competiţiei cu China şi India sau din cauza situaţiei din lumea arabă şi aşa mai departe. A doua condiţie este ca ţările candidate să îndeplinească criteriile de aderare, aşa încât în momentul în care vor fi gata, nimeni să nu poată spune „nu". Aceste ţări sunt europene fără îndoială. Să privim istoria zonei. Vom marca, nu peste mult timp, o sută de ani de la începerea Primului Război Mondial. Poate vor reuşi să finalizăm ceva din proiectele noastre până în 2014 sau 2018.

Ducerea la bun sfârşit a Strategiei Dunării va însemna, într-un fel, ştergerea definitivă a cicatricelor războaielor.

Războiul a afectat zona şi fluviul. Pe fundul Dunării sunt peste o sută de epave din timpul Războaielor Mondiale. Sunt urme ale istoriei care aşteaptă să fie curăţate.

Din punct de vedere personal, de ce sunteţi atât de implicat în demersurile pentru Strategia Dunării? Pentru că sunteţi austriac?

Am crescut lângă fluviu. Are ceva şi cu faptul că sunt austriac, dar nu în sensul cât de mare sau cât de mică este Austria astăzi. Bunicii şi părinţii mei, care au activat în domeniul construcţiilor, au lucrat în Cehia, în Slovacia, în Ungaria sau în România şi aşa mai departe. Un bunic de‑al meu a fost implicat în construcţia Operei din Odessa şi îmi spunea când eram copil cât de frumoasă este Odessa. Marea şansă pe care o avem după 1989 este că putem construi cu adevărat Europa.

"Sunt disponibile sume importante de bani dacă programele sunt bine făcute."
Erhard Busek
fost vicecancelar al Austriei

Carte de vizită

Profesorul Erhard Busek, 70 de ani, a deţinut funcţia de vicecancelar al Austriei între 1991 şi 1995, după ce, începând din 1975, activase ca parlamentar, viceprimar al Vienei şi ministru. Din 2002 a fost numit coordonator special al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est, poziţie pe care a păstrat-o până în 2008. Este coordonator al Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europene (SECI), preşeedinte al Forumului Alpbach şi preşedinte al Institutului pentru Regiunea Dunării şi Europa Centrală.