Un Brexit dur ar putea reduce PIB-ul României cu 0,1% pe an

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aproape 12% din exporturile de servicii IT&C din România se îndreaptă către Marea Britanie, asfel că un Brexit fără acord ar putea reduce semnificativ produsul intern brut al României.

Marea Britanie este a patra cea mai mare destinaţie de export de servicii a României, după Germania, Italia şi Franţa, cu aproximativ 8% din total, deşi generează aproape 12% din exporturile de servicii IT.

În cazul unui Brexit dur, doar o scădere modestă de 10% a fluxurilor comerciale cu Marea Britanie ar reduce cu aproximativ 0,1% PIB-ul României, potrivit estimărilor firmei de consultanţă imobiliară Colliers International Romania, ceea ce ar putea duce la potenţiale presiuni asupra clădirilor bune de birouri, întrucât printre companiile legate de economia Regatului Unit sunt chiriaşi de top.

Un context tip „business as usual” rămâne principalul scenariu pentru situaţia economică după Brexit, dar este important să înţelegem legăturile economice profunde dintre Europa Centrală şi de Est (ECE) şi Marea Britanie, în special dacă vom vorbi de un Brexit dur. Mai mult, lanţurile globale de producţie s-au integrat şi mai puternic în ultimii ani.

Într-un scenariu advers, procesul Brexit ar risca să perturbe unul dintre ingredientele din spatele succesului economic al regiunii ECE: exporturile sale de servicii cu valoare adăugată ridicată. În perioada de revenire post-criză, exporturile României de servicii către Marea Britanie s-au dublat, depăşind cu mult rata medie de creştere. Mai multe companii britanice importante operează centre din Bucureşti (cum ar fi Bursa de la Londra sau centrul de servicii al British American Tobacco), în timp ce alte nume internaţionale importante dedică o mare parte a activităţii lor partenerilor din Marea Britanie.

„Cu cât procesul Brexit este mai lung, cu atât incertitudinile vor deveni mai persistente, iar companiile din cele două tabere – Europa continentală şi Marea Britanie – vor dori să îşi securizeze viitorul. Considerăm că este puţin probabil ca unele companii din Marea Britanie să mute o mare parte din forţa lor de muncă, în special după Brexit, în UE sau în România (câteva sute de persoane sau poate mai mult), ci ar vrea mai degrabă să stabilească o mică platformă în Europa: economiile ECE pot servi drept destinaţii principale datorită mixului bun de costuri şi competenţe ale forţei de muncă, precum şi datorită spaţiilor de birou mai ieftine”, a precizat Sebastian Dragomir, Head of Office Advisory în cadrul Colliers.

Marea Britanie se află în topul destinaţiilor pentru exportul de servicii din ţările ECE, inclusiv servicii de business sau IT&C cu valoare adăugată foarte ridicată. Acest lucru sugerează că un efect negativ asupra acestor fluxuri comerciale poate fi mai puternic decât ar părea la prima vedere pentru ţările din Europa de Est.

(exporturile ţărilor către UK, procent din totalul ţării) România ECE-6 UE-27 Total servicii 8,2% 7,3% 9,1% Servicii de turism 17,0% 4,9% 9,3% Servicii IT&C 11,5% 12,1% 10,2% Alte servicii pentru companii 8,2% 10,1% 9,2%

Sursă: Eurostat, Colliers International Romania

O simplă estimare sugerează că doar o scădere cu 10% a fluxurilor comerciale România-Marea Britanie ar reduce PIB-ul cu aproximativ 0,1% pe termen scurt. Cu toate acestea, efectele pot fi mai puternice decât atât, deoarece ţara este cea mai mare sursă de surplus extern prin canalul comercial (deci un impact negativ pentru leu); pentru imobiliare, companiile legate de economia Marii Britanii se numără printre chiriaşii de top din clădirile de birouri din România, ceea ce înseamnă potenţiale presiuni asupra clădirilor bune”, a încheiat Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International.

Piaţa de spaţii de birouri moderne din România rămâne puternică şi ar putea să înregistreze un record anul acesta pe baza cererii totale; după ce a crescut cu aproximativ 18% în primele trei trimestre ale anului 2019, cererea totală pe piaţa de birouri din Bucureşti a atins în jur de 263.000 mp, ceea ce înseamnă că cifra întregului an ar putea depăşi recordul de 350.000 mp, atins în 2016. Cererea nouă, în schimb, se temperează şi pare să fie în conformitate mai degrabă cu media acestui ciclu, decât cu maximul lui.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite