STUDIU Focusul pe digitalizare ar putea aduce României 50 miliarde de euro în PIB până în 2030

STUDIU Focusul pe digitalizare ar putea aduce României 50 miliarde de euro în PIB până în 2030

România are şansa de a-şi creşte competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre o economie bazată pe tehnologie. Economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro  la Produsul Intern Brut. Datele apar într-un studiu lansat de experţii de la FACTORY 4.0 şi Frames.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dezvoltarea economică semnificativă din ultimii 20 de ani, bazată pe exporturi, investiţii străine, pe forţa de muncă relativ ieftină şi mai ales pe consum, riscă să se transforme într-un dezavantaj în următorii ani, în contextul schimbărilor semnificative prin care trece economia mondială.

„Pandemia de COVID 19 a restartat modul în care sunt percepute activităţile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară şi a măsurilor de distanţare socială, mediul economic a fost, practic, forţat să facă pasul spre digitalizarea activităţii. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are şansa nesperată de a arde etapele şi de a creşte economic semnificativ, prin tehnologie şi digitalizare”, arată datele studiului.

Potrivit experţilor, această reorientare economică este absolut necesară mai ales în contextul scumpirii forţei de muncă şi, în general, a crizei de pe piaţa resurselor umane.

„Vremurile în care România era atractivă prin costurile reduse cu forţa de  muncă au trecut, iar perspective demografice indică o accentuare a problemelor din piaţa HR. Fără o focusare pe dezvoltarea reală a competenţelor digitale, automatizarea şi digitalizarea proceselor, companiile, în general mediul economic românesc, riscă să piardă puncte importante la capitolul competitivitate, cu consecinţe economice negative”, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.

Arderea etapelor, esenţială

În 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6.5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019.

Studiul FACTORY 4.0 & Frames arată că, între 2016 şi 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.

În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651) ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou.

„Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluţie industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluţia industriei auto care, în următorii 10 ani, îşi propune să renunţe la producţia de automobile cu motoare termice şi să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligenţă artificială”, arată studiul.

Potrivit experţilor, focusul pe digitalizare şi automatizarea producţie ar putea aduce, astfel, aproximativ 50 miliarde de euro în PIB până în 2030. Dacă România va implementa automatizarea şi digitalizarea, peste 1 milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector.

Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activităţi care presupun prelucrarea şi utilizarea datelor, activităţi de suport şi programare. Digitalizarea va aduce şi o creştere semnificativă a competenţelor angajaţilor din economie, aceştia urmând să fie obligaţi să utilizeze aplicaţii online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi.

„Marea şansă a României este că, în ultimii ani, a construit o infrastructură digitală de nouă generaţie, similar cu cea existentă în ţări precum Olanda, Norvegia şi Suedia. În aceste condiţii, beneficiind şi de un capital uman semnificativ, avem şansa de a ne apropia rapid de performanţa ţărilor bogate (Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, în Estonia sau Finlanda”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

„Un alt mare atuu, pe care îl avem la dispoziţie în această perioadă, este reprezentat de accesul la fondurile europene, cele aprox. 80 de miliarde de euro puse la dispoziţie de UE în noul exerciţiu financiar, parte a strategiei europene privind digitalizarea. Dacă vom ştii să dezvoltăm proiecte, dacă vom eficientiza, încă de pe acum, procesul de absorbţie financiară, boost-ul economic va fi unul semnificativ”, a mai spus acesta.

Start-Up România

Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilităţi şi comerţ, însă cel mai ridicat potenţial îl au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate în prezent.

„Faţă de Polonia, de exemplu, avem cu 80% mai puţin afaceri de acest tip, raportat la numărul de locuitori. Creşterea abilităţilor digitale ale populaţiei, prin programe de pregătire la nivel naţional, coordonate de autorităţi dar şi de mediul privat, pot şi trebuie să genereze un avans semnificativ în privinţa iniţiative antreprenoriale, mai ales în zona inovativă, adaptată noilor tehnologii, digitalizării şi automatizării proceselor economice. Despre aceste proiecte, despre oportunităţile din acest sector vom discuta, pe 13 octombrie, la evenimentul Digital skills & Industry 4.0, de la Face Convention din Bucureşti, unde îl vom avea drept principal speaker pe futurologul Gerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agency şi unul dintre cei mai cunoscuţi şi influenţi autori şi speakeri din sectoarele tehnologiei, telecom, marketing & media”, afirmă Marius Hărătău managerul FACTORY 4.0.

Conform celor mai recente date disponibile, România avea, anul trecut, 29 de microîntreprinderi şi firme mici şi mijlocii (IMM) la mia de locuitori, mult sub media europeană, de 58 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Astfel, ţara noastră era pe ultimul loc în UE la acest capitol, tot la fel ca în anii trecuţi.

În prezent, prea puţine companii româneşti folosesc instrumente digitale. Studiile recente arată că firmele din România alocă, în medie, doar 5% din resurse în scopul digitalizării activităţii de producţie şi servicii

Doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE şi la acest capitol.

Asta în condiţiile în care se estimează că, până în 2030, peste 60% dintre activităţile economice la nivel mondial vor fi automatizate.

Experţii susţin că este crucial ca mediul privat să înţeleagă oportunităţile digitalizării, să adopte instrumentele digitale, precum Big Data şi Cloud Computing, în scopul îmbunătăţirii productivităţii şi dezvoltării afacerilor.

Statisticile Comisiei Europene & CE European Startup Monitor arată că, în medie, start-up-urile europene generează 55% din veniturile lor în afara pieţelor lor interne, fiind focusate pe exporturi de produse şi servicii.

Sectorul public, în prim plan

Potrivit experţilor de la FACTORY 4.0 şi Frames, procesul de digitalizare şi automatizare a economiei româneşti va fi influenţat şi de modul în care autorităţile vor implementa reformele din sectorul public.

„Integrarea noilor tehnologii, a platformelor digitale în administraţia românească, de la serviciile de taxe şi impozite către firme şi populaţie, la gestiunea facturilor electronice sub girul ANAF, este esenţială în actualul context şi sperăm ca noul guvern, rezultat în urma alegerilor din toamnă, să prioritizeze acest demers”, afirmă experţii.

Beneficiile vor fi multiple. ,,În primul rând, va eficientiza relaţia dintre cetăţeni, firme şi stat, iar pe de altă parte va contribui la reducerea economiei subterane, un factor esenţial în depăşirea crizei economice. Gradul de colectare în România se învârte, în prezent, în jurul nivelului de 30%, cel mai scăzut din UE’’, arată analiza.

Potrivit experţilor, dincolo de digitalizarea administraţiei, este nevoie ca statul să prioritizeze educaţia digitală a românilor. „De la grădiniţă la facultate, învăţământul românesc este absolut necesar să se focuseze pe educaţia digitală. De asemenea, este nevoie ca statul, prin ANOFM să organizeze programe de recalificate şi training adaptate noilor realităţi economice. România are, în prezent, cea mai scăzută rată de participare a adulţilor în programe de educaţie şi formare din Europa”, afirmă experţii.

Cursurile de pregătire şi, în general, digitalizarea activităţilor din economie vor permite, totodată, extinderea bazinului de resurse umane, în condiţiile în care România are aproximativ 2 milioane de oameni care formează o forţă de muncă neexploatată.

„Dezvoltarea unor soluţii flexibile de lucru va amplifica acest proces. Programul de muncă flexibil, aprobat recent de autorităţi, este  un prim pas salutar în acest demers menit să reducă rata forţei de muncă inactive în economie şi să genereze un potenţial semnificativ de cerere în zona HR. Având posibilitatea de a lucra cu program redus, oamenii vor avea şansa de a dezvolta, în paralel, mai multe activităţi, iar efectele se vor vedea în creşterea activităţii economice, în dezvoltarea unor noi pieţe de produse şi servicii”, mai arată analiza FACTORY 4.0 & Frames.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările