RADET a intrat în faliment. Ce se întâmplă cu căldura şi apa caldă în Bucureşti

RADET a intrat în faliment. Ce se întâmplă cu căldura şi apa caldă în Bucureşti

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis luni intrarea în faliment a RADET, decizia fiind  definitivă. Ulterior, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a informat, prin intermediul unui comunicat, ce se va întâmpla cu căldura şi apa caldă din locuinţele bucureştenilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Gabriela Firea a precizat astăzi că, indiferent decizia Curţii, bucureştenii vor avea în continuare apă caldă şi căldură deoarece Primăria a luat măsuri pentru a putea furniza agent termic.
 
“Indiferent de sentinţa de astăzi (luni, n.r.), bucureştenii vor avea în continuare apă caldă şi căldură. Am luat măsuri din timp pentru a putea garanta continuitatea agentului termic în Capitală. Fac precizarea că o eventuală lichidare a RADET nu înseamnă dispariţia sistemului de termoficare, pentru că activitatea Regiei va fi preluată de Compania Municipală Termoenergetica. Reamintesc bucureştenilor că am preluat RADET, în 2016, în insolvenţă de facto, şi că am solicitat în repetate rânduri acordul consilierilor generali pentru o soluţie de reorganizare a activităţii acestei regii, însă abia în luna februarie, în acest an, a fost acceptată soluţia înfiinţării Companiei Municipale Termoenergetica”, a declarat primarul general Gabriela Firea, printr-un comunicat de presă.

Cum de a ajuns RADET în faliment, o regie cu peste 1,2 milioane de clienţi, ţine de subfinanţarea cronică şi de dezinteresul autorităţilor. Ani la rând nu s-au făcut investiţii, sistemul de termoficare fiind ignorat de primarii şi oficialii ce s-au perindat la conducerea oraşului.

Fără o sursă de finanţare sigură, RADET a acumulat datorii după datorii. În prezent, datoriile istorice către ELCEN au ajuns la 3,83 miliarde de lei, iar Electrocentrale Bucureşti a fost nevoită să intre în insolvenţă din cauza blocajului financiar. 

Primăria ezită să plătească datoria, pentru că nu îşi asumă decât o parte din ea. Astfel s-a ajuns la justiţie, Municipalitatea fiind chemată în judecată de către ELCEN şi administratorul special al acesteia, Sierra Quadrant.

„Primarul Capitalei şi echipa de conducere au patentat o metodă extrem de eficientă de a încălzi oraşul iarna: nu plătesc agentul termic care ajunge în calorifere, nu modernizează infrastructura, se uită la apa care se scurge în pământ şi apoi solicită ELCEN să acopere şi acele pierderi. (..) Fiecare zi care trece înseamnă încă un pas către catastrofă. Şi vă asigur că acea zi va veni, dacă cei de la Primărie nu fac nimic.”, declara, recent, Ovidiu Neacşu, partener fondator Sierra Quadrant.

În cealaltă tabără, Primăria, RADET şi administratorul acesteia contestă nivelul datoriei şi pasează această situaţie pe ciclicitatea creanţelor.

,,Nu este normal ca aproape săptămânal să avem atacuri asupra atât a primarului general, cât şi a RADET, atacuri care au ca pretext o aşa-zisă datorie. Ca să vă dau un exemplu, că această teză este una falsă, vreau să vă spun că anul trecut valoarea datoriei RADET către ELCEN a fost aproximativ aceeaşi ca anul acesta. Anul trecut, subvenţia a fost plătită. Deci, trebuie să înţelegem că valoarea datoriei nu se datorează neplăţii Primăriei, ci caracterului ciclic al RADET. Noi vara producem puţin şi vindem puţin, datoria urmând să fie plătită imediat cu începerea sezonului rece. Acelaşi lucru se întâmplă an de an", a spus Alexandru Burghiu, administratorul special al RADET.

Cert este că, după ce în prima parte a anului acumulase datorii uriaşe la plata subvenţiei, estimate de Sierra Quadrant la nivelul de 217,5 milioane de lei, Municipalitatea a apelat la Trezorerie pentru a rezolva, măcar în parte, această situaţie.

Reţeaua de termoficare se degradează constant

Dincolo de disputa juridică privind datoriile dintre ELCEN şi RADET, cert este că reţeaua de termoficare a Bucureştiului se degradează constant, iar investiţiile majore de reabilitare, absolut esenţiale, întârzie, afirmă analiştii de la Frames.

RADET a anunţat, recent, că au fost încheiate patru acorduri cadru pentru înlocuirea ţevilor, dar şi contracte în valoare de 150 de milioane lei pentru materiale şi reparaţii. "Suntem gata cu caietul de sarcini şi în curând vom scoate la licitaţie un tronson de 202 kilometri pe fonduri europene’’, au declarat oficialii regiei.

,,Raportaţi la cei peste 4000 de kilometri de conducte, planurile sunt infime. Necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislaţia europeană’’, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.
Spre exemplu, la CTE Bucureşti Sud, este nevoie de investiţii pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 şi 4) la 100 mg/Nm3, şi asta până la 31 decembrie 2020. La fel şi la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 şi 4(IA1) sunt duble faţă de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE şi Legea 278/2013.

Sunt necesare investiţii şi în modernizarea instalaţiilor de ardere la cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti, cazanele nr. 5 şi 6 şi CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Sud, cazanul nr. 2 şi CAF-urile nr. 6, 7 din CTE Bucureşti Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu.

În plus, cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti şi nr. 1 şi 2 din CTE Bucureşti Sud vor epuiza numărul de ore de funcţionare alocat în anul 2020.

În intervalul 2020-2030, dacă va dezvolta SACET (Sistemul integrat de alimentare centralizată cu energie termică din Bucureşti),  Primăria ar trebui să investească alţi peste 432 milioane de euro în dezvoltarea unor capacităţi noi de producţie de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE Bucureşti Sud şi CTE Progresu, în construcţia a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de cca. 200 MW şi 170 Gcal/h (fiecare grup)  în CTE Bucureşti Sud şi CTE Bucureşti Progresu şi să reabiliteze ciclul combinat din CTE Bucureşti Vest în vederea prelungirii duratei de viaţă.

,,Urmare a acestor investiţii, ELCEN va putea asigura, după anul 2030, un volum de energie termică de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta în condiţiile în care grupurile nr. 3 şi 4 din CTE Bucureşti Sud respectiv cele din CTE Progresu îşi vor înceta durata de viaţă”, arată analiza Frames.
Va asigura Primăria Capitalei măcar o parte din banii necesari retehnologizării CET-urilor şi refacerii reţelei de termoficare? Rămâne de văzut cum va arăta bugetul Municipalităţii pentru 2020. 

,,În condiţiile în care reabilitatea reţelei cu fonduri de la UE a rămas la capitolul deziderat, singura şansă pentru Bucureşti este ca noul guvern să intervină şi să identifice soluţiile necesare pentru rezolvarea diferendului juridic şi pentru finanţarea refacerii sistemului de termoficare’’, arată analiza.

Claudiu Creţu, administratorul special al Electrocentrale Bucureşti, speră şi el în această soluţie.
,,În eventualitatea în care RADET intră în faliment, înţeleg că e pregătită Termoenergetica să preia serviciul de transport şi distribuţie (...). Eu nu pot să accept ca autorităţile statului să nu ia măsuri astfel încât Bucureştiul să aibă căldură şi apă caldă (...). În anul 2020, eu exclud varianta ca în Bucureşti să fie sistat serviciul (...). Refuz şi nu cred în sistarea serviciului. Mesajul meu e pozitiv, indiferent de situaţie, autorităţile trebuie să găsească soluţii", a declarat, recent, Claudiu Creţu.

Dincolo de speranţe, de situaţia juridică a RADET, de datorii şi dispute în justiţie, cert este că situaţia din sistemul de termoficare este critică. Cu facturile plătite la timp, fără datorii la întreţinere, bucureştenii se întreabă, pe bună dreptate, dacă vor avea apă caldă şi căldură, la iarnă.

,,Soluţia se află,  în primul rând, în mâinile Municipalităţii. Să îşi asume faptul că este responsabilă pentru cetăţenii săi. Bucureştenii sunt, în prezent, victimele de serviciu în acest război instituţional şi juridic, în care birocraţia, incompetenţa, interesele politice şi lipsa de viziune administrativă fac din RADET candidatul ideal la un loc în topul falimentelor’’, mai afirmă analiştii Frames.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările